„O istorie a lemnului în istoria umanității”: un volum inedit semnat de prof. dr. Andrei Grigorescu
Lemnul – acest filon care traversează istoria omenirii
În absența lemnului, istoria și civilizația nu ar arăta așa cum le cunoaștem noi astăzi. Acesta a reprezentat, încă din vremuri străvechi, materia primă de o importanță netăgăduită, care a oferit pentru ființa umană o gamă largă de utilizări, de la combustibil, la construirea adăpostului și până la confecționarea uneltelor ori a armelor și producerea hârtiei. Cu alte cuvinte, lemnul a fost și rămâne un element indispensabil vieții de zi cu zi. Cunoașterea istoriei sale și a modului în care omul a învățat să-i ofere întrebuințare în mai toate domeniile de activitate este o chestiune căreia trebuie să i se ofere importanță, întrucât legătura noastră cu această resursă s-a menținut constantă de-a lungul timpului și este greu de imaginat cum ar fi lumea dacă lemnul ar dispărea...
Volumul de față, semnat de prof. dr. ing. Andrei Grigorescu, se constituie sub forma unui studiu complex și foarte bine structurat al acestui filon care a străbătut existența umană începând cu primii oameni. De altfel, autorul chiar de acolo pornește expozițiunea și, parcurgând cele mai importante etape ale evoluției și civilizării omului, ajunge până în prezent, unde, după cum se știe, lemnul se numără printre sursele principale de conflict între unele state care își doresc controlul asupra lui și se caută necontenit metode de dezvoltare și gestionare inteligentă a pădurilor, multe dintre ele urmând rețete deprinse de la civilizațiile timpurii.
Ca să înțelegem mai bine motivația care a contribuit la apariția acestei cărți, nu trebuie uitat că, datorită prof. Grigorescu, la Curtea de Argeș a luat ființă un concept unic în țară și foarte rar în lume: un laborator intitulat „Lemnul în istoria civilizației umane”, asociat cu Liceul Tehnologic „Regele Mihai I”, acesta fiind singura instituție de învățământ din zonă unde încă se studiază discipline din domeniul exploatării și prelucrării lemnului. Povestea apariției sale este relatată în paginile următoare cu amănunte memorabile, pentru simplul fapt că eforturile, dedicarea și perseverența cu care s-a lucrat la acest laborator sunt admirabile și ar putea servi drept pildă multora.
Dincolo de aspectele practice care au însoțit materialul lemnos în toate civilizațiile lumii, autorul se aventurează și pe un teren mai puțin discutat – mitologia arboricală, ceea ce face ca acest studiu să fie complet, fără, însă, a avea pretenția de a fi considerat exhaustiv. Despre totemismul arborical, cultul arborelui și dendrolatrie veți afla detalii fascinante, prezentate în raport cu ceea ce înseamnă cultura autohtonă, pornind de la strămoșii daci, traversând epoci de prefaceri și interpretări cu substrat religios și ajungând în lumea modernă. Fiindcă lemnul a avut dintotdeauna și un rol secundar în antropogonie, în acest volum se dedică un capitol întreg explorării mitului, simbolismului și modului în care folclorul românesc a reușit să cuprindă, să păstreze și să transmită peste generații frânturi din ceea ce se poate defini drept „cultul arborelui” și ritualurile aferente. De altfel, un alt capitol cel puțin la fel de interesant este cel intitulat „Originea denumirilor forestiere – onomastică și toponimie” care, la rândul său, demonstrează capacitatea lingvistică românească privind toponimia: inspirația arboricală este prezentă în denumiri ale localităților sau ale unor zone geografice.
Lemnul a ușurat cu mult existența umană, iar dovezi privind această afirmație se regăsesc în întregul text care face obiectul acestei prezentări. De la unelte, la arme de vânătoare și mijloace de deplasare, prof. Andrei Grigorescu aduce nenumărate argumente care susțin credința fermă că, prin lemn, natura ne-a oferit cea mai bună materie primă pentru supraviețuire. Cartea tratează și modul în care chimia a reușit să valorifice acest „laborator viu” al naturii, capabil să genereze o mare diversitate de substanțe cu utilizări vaste. Inevitabil, se ajunge și la hârtie, dar și la artă, autorul aducând în prim plan transformarea lemnului în veritabile lucrări artistice, exemplificând cu sculptura, confecționarea pieselor de mobilier, a instrumentelor muzicale, a jucăriilor ori a tablourilor și detaliind o întreagă suită de simboluri ce se regăsesc în motivele ornamentale.
Apropiindu-se de specificul specializării pe care a servit-o în cei peste 40 de ani petrecuți în slujba învățământului, prof. Grigorescu discută diferitele activități cotidiene care au luat naștere odată cu descoperirea treptată a folosințelor materialului lemnos. Meșteșugul și artizanatul, care se pot foarte bine lega de capitolul anterior privind arta, sunt ilustrate cu exemple din meseriile apărute pe teritoriul românesc de-a lungul secolelor. Un loc special este rezervat, cu vădită nostalgie, meșteșugurilor populare românești pe cale de dispariție: tâmplăria, dogăria, confecționarea de măști, sculptura în lemn etc.. De aici, capitolul următor aproape că se subînțelege – industria, în speță, cea forestieră, cu rolul ei extrem de important în economia țării, este trecută prin filtrul de experiență al autorului, care prezintă obiectiv situația statistică a României în materie de exploatare și măsuri de protejare și îngrijire a pădurilor. În acest context, se atinge zona inflamată a despăduririlor, dar fără a se pătrunde adânc în problematica defrișărilor necontrolate și a conflictelor politice ivite pe această temă.
Semnatarul volumului analizat nu încheie acest periplu prin meandrele istoriei lemnului fără a trece în revistă aspecte privind protecția mediului și beneficiile pentru sănătate pe care le însumează „plămânul verde” al planetei noastre. O listă de sfaturi și remedii naturiste ne dezvăluie un autor bine documentat inclusiv în această direcție a exploatării în domeniul sănătății a resurselor arboricole.
Așa cum se poate observa, „alfabetul” descifrării tuturor valențelor care i-au fost atribuite lemnului de-a lungul mileniilor este „predat” pas cu pas, cu o elocvență care trădează pasiunea cunoscută a autorului față de materialul lemnos și față de formele pe care acesta le-a „îmbrăcat” pentru a servi interesul omului. O istorie aproape didactic alcătuită, care se prezintă pe înțelesul oricui este curios să o parcurgă, cartea este succint, dar captivant construită, oferind o bază consistentă pentru cunoașterea și înțelegerea relației legendare om – lemn.
