Mănăstirea „Negru Vodă” din Municipiul Câmpulung Muscel
Ansamblul feudal „Negru Vodă” se află pe lista monumentelor istorice din Câmpulung încă din anul 2011. Este compus din Biserica Domnească, având hramul „Adormirea Maicii Domnului”, Biserica Bolniței, cu hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” și o pictură a lui Gheorghe Tătărăscu, Turnul clopotniței, Casa egumenească și cea domnească/arhierească, chilii, fântână, zidul de incintă al Bisericii și cel al Mănăstirii.
Negru Vodă este considerat de unii istorici întâiul descălecător al Țării Românești, care ar fi întemeiat regiunea dintre Dunăre și Carpați numită Țara Românească. El este considerat și ctitorul mănăstirii despre care discutăm (anul 1215, iar de la Adam, anul 6723). Edificiul a trecut prin multe metamorfoze. A fost biserică de mir, care s-a surpat la cutremurul din 1628, iar după 7 ani, sub domnia lui Matei Basarab, a fost restaurată. O nouă etapă de consolidare a avut loc la cererea egumenului Filaret Beldiman. A fost finalizată la 1831 și târnosită pe 30 octombrie 1832, la îndemnul lui Grigore IV Ghica, sprijinit de întâiul episcop al Argeșului, Iosif, sub îndrumarea arhitectului Franz Wallet.
În perioada 1955-1957, pictura în frescă a fost efectuată de călugări de la Plumbuita, conduși de arhimandritul Sofian Boghiu. Din vechea pictură a zugravului Gherman din anul 1831 se păstrează chipurile ctitorilor: Negru Vodă, Nicolae Alexandru Basarab, Matei Basarab și soția sa, doamna Elena (Ilina), arhimandritul Filaret Beldiman și vornicul Pană Costescu.
În Biserică se află lespedea funerară a Domnului „Io Nicolae Alex. Voievod, fiul marelui Basarab”, răposat la 16 noiembrie 1364 (6873). Edificiul Curții Domnești din incinta Mănăstirii este înfăptuit de Matei Basarab, la 1650. Același voievod a întemeiat în apropiere o tipografie, unde s-au tipărit de către Timotei Alexandrovici și Ioan Glebcovici scrieri precum: „Molitvelnicul slavonesc”, „Învățături preste toate zilele”, „Antologhionul slavonesc”, „Psaltirea slavonească”...
În 1650, tipografia a căzut pradă flăcărilor rezultate în urma unui trăsnet. Matei Basarab a transformat Biserica de mir în Mănăstire de călugări, așa cum a rămas până astăzi. Casa egumenească a fost ridicată între 1635-1648, iar turnul-clopotniță între anii 1635-1636. Mai apoi, casa stăreției, cu parter și etaj, a fost construită de Constantin Brâncoveanu, cu modificări în secolul XX. Casa domnească și corpul de chilii s-au ridicat în jurul anului 1650, iar bolnița, construită inițial din lemn, a fost refăcută din zidărie în 1718.
În Mănăstirea „Negru Vodă” se află moaștele Sf. Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel, trecut la Domnul în anul 1638, considerat mijlocitor și tămăduitor.
