Masă rotundă pe tema Noului Arc de Triumf din Domneștii de Argeș

A devenit deja tradiție ca, măcar o dată pe an, vara, când întreaga natură freamătă de frumusețe, o întâlnire a membrilor Clubului Iubitorilor de Cultură „Gânduri la început de seară” să aibă loc în gospodăria meșterului popular Ion Rodoș, pe dealul Sboghițești, în Nucșoara. Aici, în gura de rai – un peisaj fermecător, străjuit de frunțile semețe și încă verzi ale dealurilor care înconjoară locul – se găsește deja celebrul amfiteatru natural, cu micul lac cu nuferi și pești. Acest spațiu, în al cărui decor se ivesc flori și amenajări rustice aparte, foarte plăcute privirii, a găzduit sesiunea de tip „masă rotundă” derulată în 13 iulie și constituită în jurul tematicii Noului Arc de Triumf al comunei Domnești, aflat în plin proces de (re)facere.

Revista „Suflet Românesc” (redactor șef, prof. dr. George Baciu), Filiala Județeană Argeș „POSADA” a A.N.C.M.R.R. (președinte, col. (rtr.) Laurențiu Domnișoru) și Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului (preot consilier, Ovidiu – Marian Vlăsceanu) au format grupul de organizare, gazdă ospitalieră fiind, se înțelege, maestrul Rodoș, care nu a lăsat pe nimeni să plece până ce nu a gustat din bulzul – felie de soare pregătit cu drag și savurat sus, pe vârf de deal, la aer curat.

Printre oaspeți s-au numărat primarul comunei Domnești – Doru Ion Smădu, acad. Gheorghe Păun, dar și prieteni de peste Topolog – scriitoarea Zenovia Zamfir, artista Violeta Scrociob, meșterul opincar Alexandru Ilinca, prieteni de la Argeș și alții...

Discuțiile au fost întrerupte în câteva rânduri de reprize de ploaie ce au mai curățat aerul și au adus un strop de răcoare... „Printre picături” s-a făcut o analiză amplă a uneia dintre scenele de viață sătească, deja realizată și prezentată audienței, ce va fi aplicată pe fațada arcului. Amintim că Domneștiul este locul în care s-a regăsit primul și singurul arc de triumf ridicat într-o zonă rurală din țara noastră. Acesta și-a făcut apariția în anul 1936, ca simbol al faptului că localitatea tocmai fusese declarată stațiune climaterică. Pe atunci, comuna Domnești făcea parte din județul Muscel, al cărui prefect era Petre Ionescu-Muscel. Acesta a fost cel care a cerut construirea frumosului monument, devenit simbol al localității. În 1963, comuniștii l-au surpat, aparent fiindcă începuse să încurce „traficul”... oricum, fusese lăsat în paragină, ca multe alte monumente ridicate în vremea Monarhiei și care aminteau de vremurile pe care comuniștii le urau. După mai bine de jumătate de secol, autoritățile, împreună cu iubitori de istorie din partea locului și cu maestrul Rodoș, au pus la cale refacerea acestui simbol pierdut în urmă cu șase decenii. Noul Arc de Triumf va fi realizat la o scară mai mică, având o lungime de 6 metri și o înălțime de 4 metri – inclusiv acoperișul. Monumentul se va apropia ca stil și apariție de cel inițial, însă va fi placat cu scene istorice reprezentative din viața satului domnișan, sculptate în basorelief de meșterul Ion Rodoș, pe modelul Columnei lui Traian. „Scheletul” este, în mare proporție, finalizat. În așteptare se află partea artistică, aceasta presupunând un laborios proces de creație care consumă timp... Cel mai probabil, anul viitor, la 501 ani de la atestarea documentară a comunei, acesta va fi montat și se va putea trece pe sub el. Echipa de proiect a decis ca obiectivul să fie amplasat în fața Casei de Cultură din Domnești, considerat locul cel mai potrivit pentru această ofrandă de aducere aminte.

Așadar, cu multă răbdare, Ion Rodoș a oferit detalii din munca sa și a răspuns la întrebări. Câteva momente artistice au fost oferite de Bianca - Elena Stoica, elevă în clasa a X-a la Liceul Tehnologic „Petre Ionescu - Muscel”, care a prezentat creații proprii în tandem – grafică și poezie, precum și de elevul Rareș Stoicu, de la aceeași unitate de învățământ, care a mânuit profesionist saxofonul.


Întâlnirea a fost încheiată cu o concluzie lirică oferită de dr. Mihaela Aritina Ionescu. Din partea C.O.R. - Casa Comunelor României (o realizare ce a fost posibilă datorită eforturilor comunelor membre ale Asociației Comunelor din România (ACoR)), precum și a Asociației Stabilitate, Armonie și Tradiții – SAT, s-au oferit drapele.
