Eveniment unic la Domnești: „Trei decenii de Memorie”, o expoziție scăldată în lacrimi a primului Memorial al victimelor și crimelor comunismului din lume

 

Expoziția „Trei decenii de memorie. Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistenței” a ajuns zilele trecute la Domneștii de Argeș, localitate aflată în directă legătură cu perioada neagră a așa-zisei „epoci de aur”, mai ales prin prisma faptului că acolo s-a născut una dintre cele mai cunoscute figuri ale rezistenței anticomuniste – Elisabeta Rizea (28 iunie 1912), de la a cărei treceri în neființă se vor împlini miercuri, 4 octombrie, 20 de ani. În plus, momentul acesta istoric a fost bine-venit în calendarul de activități dedicate contextului aniversar al comunei, de la a cărei atestare documentară s-au împlinit anul acesta 5 secole.

Deschiderea expoziției a avut loc pe 27 septembrie, la Casa de Cultură din localitatea amintită, în prezența poetei Ana Blandiana, în calitate de fondatoare a Memorialului, căreia i s-au alăturat Virginia Ion și Ioana Boca. Din partea gazdelor, moderatorul deosebitei întâlniri a fost istoricul Bogdan Grigore, care, de altfel, a lansat invitația, fiind cel datorită căruia s-a petrecut această întâlnire pe meleagurile Domneștiului. La dreapta sa, primarul comunei, Ion Doru Smădu, permanent implicat și cel dintâi susținător al acestor activități, și-a primit cu bucurie oaspeții.

Printre cei prezenți s-au numărat profesorii Emanuela și Cătălin Nedelcu, scriitorul Valeriu Ion Găgiulescu, ing. Marian Ghiță (director al Bibliotecii Municipale din Curtea de Argeș), prof. dr. George Baciu, precum și Cătălina Enescu Stătescu și Lia Enescu – fiicele regretatului prof. Nicolae Enescu din Curtea de Argeș, care, timp de 7 ani, a trăit ororile din temnițele comuniste unde a fost anchetat și torturat până la supliciu, trecând inclusiv prin mâinile celebrului căpitan Cârnu din cadrul Securităţii Piteşti. Acestea din urmă i-au dăruit la final poetei Ana Blandiana un exemplar din ediția a doua a cărții biografice „Memoria Lacrimei”, semnate de prof. Enescu, un suvenir „amar”, dar valoros, din zona noastră pe care protagonista l-a primit cu emoție.

Înainte de a vă prezenta o scurtă cronică a momentelor petrecute de oaspeți în comuna Domnești, amintim că Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei este realizat şi administrat de Fundaţia Academia Civică și este alcătuit din Muzeul de la Sighet şi din Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului, cu sediul în Bucureşti, precum şi organizator al Şcolii de Vară. Memorialul este definit drept „o instituţie a Memoriei, unică în felul ei prin faptul că este în acelaşi timp institut de cercetare, de muzeografie şi de învăţământ”. Gândit şi iniţiat în anul 1992 de către preşedinta de atunci a Alianţei Civice, Ana Blandiana, acesta a prins contur și s-a dezvoltat în următorii 10 ani cu ajutorul lui Romulus Rusan şi al unei excepționale echipe de istorici, arhitecţi, constructori şi designeri. Placa explicativă - Memorialul victimelor comunismului şi al rezistenţei a fost realizat începând cu anul 1993 de către Fundaţia Academia Civică şi funcţionează ca autoritate de interes naţional conform legii nr. 95.1997 sub autoritatea Academiei Civice şi sub egida Consiliului Europei.

„Memorialul are ca scop reconstituirea şi păstrarea memoriei unor popoare, în particular a celui român, cărora timp de jumătate de secol li s-a indus în conştiinţă o istorie falsă. Cea mai mare victorie a comunismului – o victorie relevată dramatic abia după 1989 – a fost crearea omului fără memorie, a omului nou cu creierul spălat, care nu trebuie să-şi amintească nici ce a fost, nici ce a avut, nici ce a făcut înainte de comunism. Realizarea Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei este o formă de contracarare a acestei victorii, un mijloc de resuscitare a memoriei colective. La întrebarea <<Poate fi reînvăţată memoria?>>, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din România este un convingător răspuns afirmativ.” (Ana Blandiana)

 

În cele ce urmează, vom reda un rezumat al vernisajului, semnat de istoricul Bogdan Grigore:

„Domneștiul a fost gazda celei mai importante personalități cunoscute și recunoscute la nivel internațional, care ne-a călcat pragul cu sufletul deschis în ultima sută de ani, cel puțin – doamna Ana Blandiana. Un om care emană gingășie sufletească și forță de caracter, demnitate și curaj. Am primit vizita unui OM care a făcut istorie în această țară, un OM care a ales dintotdeauna calea Demnității, a Onoarei, a Curajului, a Adevărului.

Această întâlnire a fost posibilă datorită fostei mele colege de la Facultatea de Istorie din Sibiu, Virginia Ion, buna noastră prietenă, una dintre cele mai apropiate colaboratoare ale doamnei Ana Blandiana, secretarul științific al Memorialului Victimelor Comunismului și Rezistenței, care a readus în ochii noștri, prim Memorialul de la Sighet, până de curând, singurul muzeu dedicat celei mai negre și sinistre pagini din istoria românească, aceea a crimelor comunismului.

Datorită lor, doamnelor Virginia Ion, Ioana Boca și, bineînțeles, Ana Blandiana, Domneștiul găzduiește expoziția comemorativă <<Trei decenii de Memorie>>, care spune povestea plină de muncă, suferință, lacrimi, bucurii și realizări a primului Memorial al victimelor și crimelor comunismului din lume, Memorialul de la Sighet. Expoziția este deschisă la Casa de Cultură, la Sala de Expoziții și Conferințe și poate fi văzută până la sfârșitul săptămânii viitoare. Îi invit pe dascălii noștri să le ofere copiilor ocazia de a vedea pe viu o bucată importantă din istoria noastră. Le stăm la dispoziție ca ghid și eu, și doamna Bucurel, bibliotecara noastră de la Biblioteca <<Luca Paul>>.

Întâlnirea de miercuri a fost una emoționantă, la care au participat, pe lângă oameni care au avut mult de suferit din cauza monștrilor care au subjugat România la jumătatea secolului trecut, mulți copii elevi ai domnului profesor Cătălin Nedelcu de la Coșești, unul dintre vechii colaboratori ai Memorialului de la Sighet.

Am avut onoarea să moderez acest eveniment, iar în cuvântul de deschidere am ținut să mulțumesc oaspeților noștri pentru că ne-au bucurat cu prezența lor într-un an jubiliar pentru Domnești. Apoi, domnul primar Doru Smădu, care a susținut evenimentul și s-a îngrijit, ca de fiecare dată, de detaliile tehnice, protocolare, absolut necesare bunei funcționării, i-a urat bun venit la Domnești doamnei Blandiana, subliniind onoarea pe care o simțim toți domneștenii având-o ca oaspete pe plaiurile noastre muscelene, mulțumindu-le tuturor pentru că sunt alături de Domnești în anul jubiliar al împlinirii unei jumătăți de mileniu.

Înainte de a vorbi despre expoziție, am ținut să le amintesc celor prezenți despre ce a însemnat comunismul pentru Domnești, despre victimele pe care această plagă le-a făcut la noi. Destinul tragic al fraților Gheorghe și Nicolae Șuța, țărăniști de frunte ai județului și prieteni apropiați ai lui Ion Mihalache, care au fost uciși în anii de teroare, anii de dispreț cu care a fost răsplătit creatorul Domneștiului modern, prof. univ. dr. Petre Ionescu-Muscel, fostul prefect de Muscel, care a fost alungat din propria casă, scos de la catedra universitară și aruncat într-o fabrică, pe post de muncitor necalificat, colectivizarea, ca putere de exemplu, la care a fost supus Domneștiul, sistematizarea rurală care era aproape să distrugă de tot satul nostru, au fost exemplele pe care le-am folosit pentru a încerca o scurtă descriere a destinului dur la care a fost supus satul nostru în istoria recentă. Domneștiul a plătit un preț de sânge în regimul criminal și ilegitim comunist.

Apoi Virginia Ion și Ioana Boca au prezentat pe larg expoziția pe care cu onoare o găzduim, reliefând atât modul în care a fost construită, cât și locurile în care a poposit. Și ca să vă faceți o idee, a trecut pe la Biblioteca Națională, iar la noi a ajuns de la Timișoara, capitala culturală europeană de anul acesta.

Sunt puține și nesățioase cuvintele care o pot descrie pe Ana Blandiana, puține am folosit și eu în încercarea de a o prezenta, ca și când ar mai avut nevoie de o prezentare, iar dumneaei ne-a acordat sufletele cu propriile trăiri, ne-a făcut părtași la munca ei și a regretatului ei soț, Romulus Rusan, și a tuturor celor care au ajutat-o să construiască o rază de lumină destinată neuitării, destinată Adevărului, destinată Istoriei reale a poporului român: Memorialul Sighet.

A fost dintotdeauna o bucurie sufletească să o asculți vorbind pe Ana Blandiana, la televizor, la radio, online. Am avut privilegiul să o ascult și într-un dialog plin de încărcătură emoțională la emisiunea mea, <<Convorbiri istorice>>, dar să o asculți pe viu, de la câțiva centimetri este o experiență cu totul și cu totul plină de bucurie. De altfel, întreaga manifestare va fi difuzată marțea viitoare la <<Convorbiri istorice>> și va fi disponibilă și pe pagina mea de facebook.

Cele mai frumoase momente au fost cele de după sfârșitul momentului oficial, să-i spunem așa. Doamna Ana Blandiana a vizitat secția noastră muzeistică, unde a aruncat o privire frânturilor din istoria noastră domneșteană. Costumul nostru tradițional, unic în zona Muscelului, fotografiile vechi, colecția de cărți vechi, icoanele care au împodobit vechile noastre biserici din timpuri ancestrale, icoana veche de 500 de ani Maica Domnului cu Pruncul și Sfântul Ioan Botezătorul, colecția de numismatică au fost privite cu interes de toți cei care ne-au însoțit în acest periplu istoric.

Poate cel mai gustat moment a fost vizita la Biblioteca Luca Paul, cea mai veche bibliotecă din mediul rural românesc, unde sala de lectură este vegheată de chipurile celor mai importanți scriitori ai noștri, printre ei, la loc de cinste fiind chiar figura oaspetelui nostru.

Doamna Ana Blandiana a ținut în mod expres să meargă la Nucșoara, la CER, Casa Elisabetei Rizea, o domnișancă vitează care a intrat în istorie acolo. A vizitat mormântul acesteia, a ascultat salutul vocal al unui cârd de gâște care se bălăceau pe Lacul Învârtita și a pășit pe urmele partizanilor care au depus jurământul în casa Tuței noastre din Domnești. Domnii profesori Berevoianu și Nedelcu ne-au prezentat stadiul lucrărilor de restaurare care se efectuează la casa din Nucșoara, precum și planurile foarte curajoase ale lui Bogdan Vârvoreanu, strănepotul Elisabetei Rizea, de a transforma acest loc într-unul important al Memoriei noastre.

Înainte de a ne despărți, am invitat-o de doamna Blandiana la o partidă de gustat căpșuni sănătoase și gustoase, la sfârșit de septembrie.”