O ședință de cenaclu demnă de finalul „Anului Urmuz”
La ședința de Cenaclu "Velea- Urmuz" de la final de noiembrie, derulată în cadrul Bibliotecii Municipale (manager, ing. Marian Ghiță), a fost prezentată personalitatea lui Urmuz de către profesorul și scriitorul Ion Ionescu Bucovu și de către prof. Elena Eșanu Șerbanescu. În acest context, au citit din creația lor literară, în memoria lui Urmuz, prof. Aurelia Corbeanu, prof. Ion Ionescu Bucovu, prof. Elena Eșanu Șerbănescu (aceasta a evidențiat și câteva asemănări surprinzătoare între Urmuz și Ion Creangă, în legătură cu care a apărut un material și în Argeș Expres, într-o ediție din toamna anului în curs), poeții Elena Toteanu și George Constantin. Invitatul de onoare al întrunirii a fost, de această dată, poetul Sorin Calea, care a oferit un recital de poezie inedită, cu un succes deosebit în rândul audienței. Ca invitat special al Bibliotecii Municipale, a fost prezent și solistul Grațian Bădescu, fiul regretatul profesor, istoric și folclorist din Arefu, prof. Cezar Bădescu, despre care se știe că a fost membru de bază al Cenaclului. Totodată, printre oaspeți s-a aflat și directorul revistei Dacia Nemuritoare, ziaristul Cristi Cristescu din Mușătești.
Discuțiile au început cu discursul foarte cuprinzător al gazdei, managerul Marian Ghiță: „Scriitorul Urmuz, născut la 18 martie 1883 la Curtea de Argeș, a trecut în eternitate la București la 23 noiembrie 1923. Considerat precursor al avangardismului literar artistic românesc și universal, Urmuz a marcat evoluția literaturii române și europene, fiind un ante-mergător al dadaismului fondat de Tristan Tzara la Zurich în 1916, la Cabaretul Voltaire, unde se întâlneau artiști și scriitori din toată Europa. Nu peste mulți ani, alt român celebru, Eugen Ionescu, devenit membru al selectei Academii Franceze și considerat creatorul literaturii absurdului, l-a tradus pe Urmuz în limba franceză și a recunoscut că se consideră un continuator al liniei scriitorilor români Ion Luca Caragiale și Urmuz. Urmuz a fost și un meloman împătimit și a lăsat posterității câteva creații de muzică simfonică proprii. În Romania și, mai aproape, pe meleaguri argeșene, el a fost promovat de către Tudor Arghezi, Geo Bogza, Sașa Pană, Vladimir Pană, Nicolae Balotă, Ion Pop, Nichita Stănescu, Constantin Cubleșan, Constantin Voiculescu, Valeriu Butulescu și acad. Gh. Păun, care a instituit, împreună cu autoritățile locale și județene și cu Academia Română, Anul Urmuz.
Amintesc că s-a creat o serie de 38 de volume dedicate lui Urmuz, cuprinse în colecția Bibliotecii Revistei Curtea de la Argeș. Acad. Păun a publicat în ziarul Argeș Express, săptămânal, timp de trei ani, articole dedicate lui Urmuz și reluate în trei volume ale colecției amintite. Domnia sa a organizat prezentarea lui Urmuz de ziua Culturii Naționale și a lui Mihai Eminescu în cadrul Academiei Române, a organizat Simpozionul internațional Urmuz la Curtea de Argeș, Expoziția internațională de portrete Urmuz, a inițiat apariția unui timbru filatelic Urmuz, a făcut demersurile că denumirea unui asteroid să fie Urmuz, a susținut ridicarea bustului lui Urmuz, realizat de către artistul Adrian Radu, în fața Primăriei Municipiului Curtea de Argeș, lângă placa memorială cu numele marelui scriitor și pe locul unde se află casa în care s-a născut Urmuz și unde găsim acum Cafeneaua <<La Urmuz>> (unde se distribuie gratuit cartea cu scrierile lui Urmuz). Din 28 martie 2023, Cenaclul "Nicolae Velea" al Bibliotecii Municipale Curtea de Argeș, înființat în octombrie 2006, poartă numele "Velea - Urmuz", la propunerea doamnei profesoare Elena Eșanu Șerbănescu, inițiativă votată în unanimitate de către membrii Cenaclului, în prezența domnului academician Gheorghe Păun. Președinte de onoare al Cenaclului a fost și rămâne în memoria noastră afectivă domnul profesor Constantin Voiculescu!”.
Profesorul Ion Ionescu Bucovu ținut, în primă parte, o prelegere despre cartea "Anii de formare intelectuală ai scriitorului Marin Preda", semnat de profesorul și istoricul literar Stan V. Cristea, din Alexandria, județul Teleorman, și a prezentat monografia comunei sale natale Râca, din sudul județului Argeș, o scriere-document la care a lucrat timp de 50 de ani.
Referindu-se la cartea lui Stan V. Cristea, acesta a arătat că volumul s-a bucurat de o primire călduroasă din partea criticii literare. Este o carte masivă, de 530 de pagini, cu următoarele capitole: „Marin Preda - elev la Siliștea-Gumești - 1929-1937”; „Marin Preda - nomalist la Abrud - 1937-1938”; Marin Preda - normalist la Cristuri-Secuesc - 1938-1940”; „Marin Preda - normalist la București - 1940-1941” ; „Marin Preda - în anii debutului literar - 1941-1943”; „Marin Preda - în anii serviciului militar - 1943-1945”; „Marin Preda în anii afirmării literare - 1945-1948”. Prof. Ion Ionescu Bucovu, fiind un bun cunoscător al vieții și operei lui Preda, a reușit să prezinte sinteza a acestei cărți, cu un bogat material biobibliografic și iconografic din viața lui Marin Preda.
În legătură cu „Monografia comunei Râca”, domnia sa a prezentat capitolele care stau la baza cărții, a făcut un istoric al acestor locuri, arătând că localitatea are o vechime de peste cinci sute de ani, iar cuvântul „ râcă” a fost adus de ciobanii ungureni, pribegiți de unguri, pe aceste meleaguri. „Prin părțile Sibiului și Făgărașului, <<a trage o râcă>> înseamnă <<a trage o groapă de hotărnicie>> între două loturi. În contextul în care oamenii se tot certau pe aceste hotare, cuvântul <<râcă>> a căpătat un al doilea sens, anume de <<ceartă>>”, a explicat prof. Bucovu. Monografia dezvoltă capitole privind începuturile învățământului, mai întâi în biserică, apoi prin dascăli particulari și, mai târziu, prin școală. De asemenea, se arată realizările din ultimii 25 de ani: apă curentă, canalizare, asfalt pe toate străzile și modernizarea comunei. Cartea se termină cu fiii satului, care și-au desfășurat activitatea pe alte meleaguri.
În fine, ajungând și la a prezentarea vieții lui Urmuz, prof. Ion Ionescu Bucovu a dat citire unui fragment din cartea lui Paul Cernat, amintind că „Mitul Urmuz a fost continuat de Tristan Tzara, răspândindu-se, prin „Dada”, în întreaga Europă, schimbând concepția despre întreaga artă”.
Putem spune că a fost o întâlnire de excepție, în care, timp de două ore, cei prezenți au urmărit cu mare interes și bucurie cele prezentate, netulburați de vremea mohorâtă și de lăsarea întunericului.
