...și a fost Ziua Revistei "Curtea de la Argeș"
A avut loc pe 13 aprilie! O întâlnire organizată In Memoriam Nicolae Dabija, în cadrul Podului de Reviste, o serie de acţiuni iniţiată în octombrie 2011, la Chişinău, de revistele Curtea de la Argeş şi Literatura şi Arta, la care s-au alăturat multe alte reviste, atât din Ţară, cât şi din Basarabia.
Manifestarea a debutat cu o slujbă de pomenire pentru Mihai Eminescu şi Nicolae Dabija, săvârşită de ÎPS Calinic Argeşeanul, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, în faţa Monumentului lui Eminescu din Curtea de Argeş. A fost de faţă şi Doina Dabija, fiica poetului, cea care se ocupă în continuare de revista care a facut şi face istorie, Literatura şi Arta.
Apoi, s-a intrat în sala de spectacole a Centrului de Cultură şi Arte „George Topîrceanu”, trecând prin expoziţia de fotografii „Eşti floare de dor, Basarabie!” de Alecu Reniţă şi prin seria de portrete ale unor oameni de cultură basarabeni realizate de Adina Romanescu. Au urmat luări de cuvânt, s-a urmărit un film-interviu cu Nicolae Dabija, actorul Nicolae Jelescu (Chişinău) a recitat poeme de Grigore Vieru şi Nicolae Dabija, Maria Mocanu, profesor universitar şi cantautor (Chişinău), a interpretat melodii pe versuri de Eminescu, Vieru şi Dabija, rapsodul craiovean Ion Creţeanu, posesorul titlului UNESCO Tezaur Uman Viu, a cântat balade vechi olteneşti.
Au fost acordate diplome "Suntem români şi punctum!" din partea revistei Curtea de la Argeş. Au fost prezenţi în sală numeroşi colaboratori şi prieteni ai revistei, scriitori, ziarişti, artişti plastici, oameni de cultură din multe localităţi, inclusiv membri ai Academiilor de pe cele două maluri ale Prutului. Cei 3 academicieni de la Chișinău au primit câte o diplomă din partea Revistei Curtea de la Argeș într-o mapă de plastic. Fiecare mapă avea o culoare diferită: albastru, galben, roșu. În așa fel încât la poza de grup cele 3 mape să simbolizeze tricolorul românesc.
În fotografia 01 sunt pe scenă (de la stânga la dreapta) academicienii Mihai Cimpoi, Svetlana Cojocaru şi Constantin Gaindric, din Academia de Ştiinţe a Moldovei, Gheorghe Păun, Mircea Dumitru, Ioan Dumitrache şi Florin Filip, din Academia Română.
De remarcat că acad. M. Cimpoi este şi membru de onoare al AR, iar acad. Gh. Păun, I. Dumitrache şi F. Filip sunt membri de onoare ai AŞM, iar Svetlana Cojocaru şi Mircea Dumitru sunt vicepreşedinţi ai academiilor respective, acad. Ioan Dumitrache fiind secretar general al AR.
În fotografia 02 apar Vlad Darie, Doina Dabija şi Alecu Reniţă, cei doi fiind vechi colaboratori ai lui Nicolae Dabija, inclusiv în lupta de Renaştere Naţională din Basarabia. După-amiaza a urmat o lungă sesiune de prezentare de cărţi şi reviste, în Sala de Consiliu a Primăriei Curtea de Argeş.
Acad. Mihai Cimpoi a susținut o scurtă prelegere despre pașii făcuți în apropierea culturală a celor două țări de grupul de marii intelectuali din Chișinău: Nicolae Dabija, Grigore Vieru, Leonida Lari. Totodată, dl. Acad. Mihai Cimpoi a subliniat în discursul său că Poșta Română face acum abonamente pentru această revistă de mare importanță pentru uniunea culturala și spirituală a celor două țări, care apare la Chișinău. A mulțumit cu această ocazie Poștei Române.
De asemenea, istoricul Ștefan Dumitrache - viceprimarul municipiului nostru, a prezentat, pe scurt, date despre începuturile organizării statului feudal, Țara Românească de aici, de la Argeș. Și Doina Dabija, fiica scriitorului Nicolae Dabija, a ținut un discurs emoționant despre pașii făcuți pentru unirea culturală a celor două țări surori - România și Republica Moldova.
În continuare, rapsodul Ion Crețeanu din Oltenia a susținut un recital muzical la cobză, interpretând Balada lui Brâncoveanu. Artista Adina Romanescu a oferit dlui. Acad G. Păun un portret pe care i l-a realizat. De la 15.45 a urmat partea a doua a manifestării.
Doina Dabija a vorbit despre tatăl său scriitorul Nicolae Dabija și romanul său celebru, propus la Premiul Nobel pentru literatură, - „Tema pentru acasă”, ediția a 15-a, abordând subiectul deportărilor din Basarabia, pentru prima dată tratată în literatura de dincolo de Prut. Cartea a fost tradusă recent și în limba greacă, la Atena, de către Angela Bratsou, cea care a tradus și un volum de poezie semnat de Peter Sragher, invitatul recent al Cenaclului Nicolae Velea - Urmuz de la Biblioteca Municipală Curtea de Argeș.
Doina Dabija a făcut o donație a celor trei cărți publicate la Editura Colecție Editurii pentru Literatură și Artă din Chișinău. Al doilea volum, donat Bibliotecii Municipale este unul de nuvele semnat de Nicolae Dabija. Scriitorul Nicolae Dragoș, fost redactor șef al Revistei „Luceafărul”, a prezentat pe scurt romanul „Tema pentru acasă”.
A făcut câteva aprecieri la Nicolae Dabija, care s-a remarcat de foarte tânăr ca un apropiat luptător pentru drepturile românilor din Basarabia. Încă din tinerețe, Nicolae Dabija s-a remarcat ca un valoros scriitor de dincolo de Prut. După 1991, după declararea independenței Republicii Moldova, Nicolae Dabija împreună cu scriitorul Aurelian Silvestru au elaborat un manual în limba română pentru uzul elevilor din Basarabia.
Liliana Popa, fost redactor la Radio România Actualități a prezentat un volum de interviuri cu mari personalități ale vieții culturale românești.
O parte dintre oaspeţi au rămas duminică, 14 aprilie, în Curtea de Argeş, pentru a vizita monumentele oraşului. „Dumnezeu să-i ţină în apropierea Sa pe Eminescu şi pe Dabija, iar nouă să ne dea sănătate, pentru a-i putea omagia şi altă dată”, a fost mesajul acad. Păun la finalul evenimentului.
