Explorând universul urmuzian: O seară de descoperiri literare, la Muzeul Golești
Muzeul Golești vă invită joi seara, pe 25 aprilie 2024, începând cu ora 18:00, în conacul familiei Golescu, pentru a explora cel mai captivant univers literar creat în limba română.
Intrând într-un Auto-kosmos infinit și aparent fără sens, în care corpurile cerești sunt descrise drept „copii ai nimănui, preocupați doar de interese meschine și egoiste”, iar materia și forțele cosmice par să fi renunțat la serviciu, veți descoperi un loc în care pe o „masă fără picioare, bazată pe calcule și probabilități”, se află „un vas ce adăpostește esența eternă”, înconjurat de „sute de arme vechi, încă pătate de sânge eroic”, iar pereții sunt „sulemeniți” în fiecare dimineață. Acest univers găzduiește personaje precum Stamate, „un om demn, cu formă eliptică”, care aruncă în Nirvana cocoloașe din miez de pâine și coceni, și Bufty, „un copil gras și rafinat”, amândoi captivați de „pâlnia de sex femeiesc ce îndeplinește atât nevoile dragostei, cât și aspirațiile înalte ale științei”. Dar în această lume stranie, v-ați putea întâlni și cu Algazy, „un bătrân simpatic cu un grătar înșurubat sub bărbie”, care, savurând bășica de cauciuc a lui Grummer, simte cum „fiorii literaturii viitorului” îl cuprind.
Această creație literară surprinzătoare este rezultatul unei imaginații excentrice, a unei sensibilități exacerbate și a unui umor ce îmbină fatalismul balcanic cu ironia politico-decisivă amintind de spiritul „perfidului Albion”.
Dacă sunteți curioși să explorați mai adânc acest univers, trebuie să luați parte la o întâlnire inedită cu textele lui Urmuz, în cadrul unei conferințe susținute de academicianul Gheorghe Păun, la Muzeul Golești: „URMUZ - Inimitabilul înainte-mergător”.
Urmuz este pseudonimul literar al lui Demetru Demetrescu-Buzău (17 martie 1883, Curtea de Argeș – 23 noiembrie 1923, București). Deși visa la o carieră de compozitor, a făcut studii de drept și a funcționat ca judecător în județele Argeș, Tulcea și la Târgoviște. Din 1913, a fost grefier la Înalta Curte de Casație. A scris în ideea de a parodia cu niște false automatisme academismul prozatorilor din vremea sa. Textele lui i-au atras atenția lui Tudor Arghezi, care îi găsește pseudonimul și îi publică, în 1922, în două numere consecutive din Cugetul românesc, Pâlnia și Stamate, „antiproză” intitulată ironic „roman în patru părți”. În 1923, s-a sinucis în București, murind în chip original, „fără nici o cauză”. Scrierile lui au avut o neașteptată înrâurire asupra literaturii românești de avangardă. Sașa Pană, Geo Bogza, Eugen Ionescu vor pune în valoare scrierile sale și vor atrage atenția publicului asupra acestui spirit profund original.
Acad. Gheorghe Păun (n. 6 decembrie 1950, Cicănești, Argeș) este matematician, informatician și om de cultură român, membru titular al Academiei Române și membru al Uniunii Scriitorilor. Cercetător cu mare autoritate pe plan național și internațional, acesta este un om de știință și de cultură cu o operă prolifică și complexă: peste 500 de articole publicate, peste 50 de cărți (de matematică, de informatică, de popularizare a științei, cărți despre jocuri logice, cărți de literatură – SF, romane, memorii și poezie, eseuri. A editat peste 100 de volume colective de specialitate și cărți cu diferite alte subiecte.
Această întâlnire reprezintă o oportunitate unică de a explora operele sale și de a înțelege mai bine impactul său asupra culturii românești.
