Mircea Eliade, evocat la Cenaclul „Velea – Urmuz” din Curtea de Argeș
Marele gânditor al secolului al XX-alea, Mircea Eliade, născut la 9/22 martie 1907 la București și decedat pe 22 aprilie 1986 la Chicago, a fost evocat zilele trecute în cadrul Bibliotecii Municipale (manager, ing. Marian Ghiță). Mitolog şi istoric al religiilor, filozof şi eseist, scriitor (romane şi nuvele), Mircea Eliade se înscrie în seria personalităţilor de formaţie enciclopedică. A studiat la Universitatea din București și la Universitatea din Calcutta. Eliade a devenit cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul istoriei religiilor, explorând concepte precum sacru și profan, mit și ritual. A fost un promotor al hermeneuticii simbolice și al unei viziuni transdisciplinare asupra fenomenelor religioase. A emigrat în țările vestice în 1945, devenind unul dintre cei mai importanți intelectuali ai secolului al XX-lea, publicând numeroase lucrări și având un impact semnificativ în domeniile religiei comparate și al filosofiei. A fost ales membru titular al Academiei Române în 1990, postum, ca recunoaștere a contribuțiilor sale semnificative în domeniul istoriei religiilor și al culturii. El avea cunoștințe extinse în numeroase limbi străine, inclusiv engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, sanscrită și latină. Această cunoaștere vastă a limbilor l-a ajutat în cercetările sale în domeniul istoriei religiilor și al mitologiei comparate.
În cadrul programului dedicat acestei somități a culturii române, expozeul prof. Nicolae Moisescu a fost competent și interesant, acesta enunțând numeroase aspecte mai puțin cunoscute privind personalitatea lui Eliade.
Prof. Elena Eșanu Șerbănescu a subliniat că, pentru secolul XX, umanitatea cunoaște 7 personalități, între care 5 sunt români: Eliade, Cioran, Coandă, Palade, Ionesco.
Mai departe, prof. Florica Popa a amintit de contribuția autorului la cunoașterea legendelor unor popoare apuse, între care și dacii, împreună cu totemul lor, lupul sau draconul. Cu alte completări a intervenit și prof. Aurelia Corbeanu.
Subsemnata a menționat ce spun legendele în ceea ce privește intersectarea lui Zamolxe cu meleagurile argeșene (Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă, Mănăstirea Corbii de Piatră etc.).
După un discurs cu parfum istoric al prof. Gabriel Popa, scriitorul Ion Ionescu Bucovu și-a exprimat îngrijorarea că actualii critici ar dori scoaterea unor scriitor valoroși din canoane și trecerea lor sub anonimat. Între autorii vizați se află Marin Preda, Emil Cioran, Petre Dumitriu, Zaharia Stancu, Eugen Jebeleanu și chiar Mircea Eliade.
Întâlnirea literară s-a încheiat cu lecturi din creațiile proprii, într-o atmosferă de solidaritate, de prietene sinceră și respect reciproc.
