Planeta Urmuz - Spre finalul Anului Solomon Marcus
Este vorba despre anul centenar Solomon Marcus, cel născut la 1 martie 1925 (şi plecat dintre noi la 17 martie 2016), an aniversar consacrat ca atare de UNESCO. Am mai scris despre Profesor în ziar, aici mă refer numai la un volum recent, lansat în amfiteatrul Bibliotecii Academiei Române pe 16 octombrie 2025. Este vorba despre un număr special al revistei „Secolul 21”, continuatoarea cunoscutei publicaţii „Secolul 20”, număr special din multe puncte de vedere. În primul rând, acoperă nu mai puţin de… 12 luni/numere, fiind numărul 7-12 din 2024 plus 1-6 din 2025, cu un volum pe potrivă: 542 de pagini. Apoi, este o veritabilă „simfonie a gândirii marcusiene, un Marcus tractatus”, îl anunţă pe invitaţia la lansare Sorin Istrail, iniţiatorul şi editorul volumului, elev al lui Marcus, de mulţi ani profesor la Universitatea Brown din SUA, unul dintre cei mai de succes discipoli ai Profesorului (a condus o echipă care a avut realizări centrale în celebrul Proiect al Genomului uman, de acum peste două decenii).
Volumul cuprinde, printre altele cele 8 prelegeri ţinute în 2008 plus cele 4 ţinute în 2011 de Solomon Marcus la Universitatea Brown (o dovadă fotografică este alăturată), drept care titlul este în engleză, „Professor Solomon Marcus’s Brown University Lectures”, cu un subtitlu incitant, tipic marcusian: „I Am at Age Zero”. Explică editorul: după o operaţie chirurgicală grea, Marcus s-ar fi simţit ca renăscut, lucru pe care l-a exprimat, optimist, prin această afirmaţie aparent şocantă.
Cartea debutează cu o introducere a editorului, care, după o serie de „note biografice pregătite pentru centenar” de Ionel Urdea Marcus, revine şi cu alte detalii biografice, academice, şi cu un text incitant, „Axiomele profesorului Solomon Marcus”, Sorin Istrail având această preocupare, a esenţializării din zicerile-scrierile unor personalităţi ale ştiinţei, a unor învăţături axiomatice – iar scrierile lui Marcus abundă în aşa ceva (să ne amintim cele „Zece nevoi umane de care educaţia ar trebui să ţină seama”, subiectul unei broşuri publicate în 2015 de Editura Spandugino). Merită reluate axiomele consemnate de Sorin Istrail, chiar dacă la prima vedere sunt de interes direct mai ales pentru matematicieni/cercetători: 1. Fii un specialist de primă clasă în cel puţin unul dintre domeniile tale de cercetare; 2. Fii în acelaşi timp interesat şi de matematica discretă, şi de cea continuă; 3. Fii un om de ştiinţă matematician, inter-disciplinar şi transcultural; 4. Fii paznicul/apărătorul standardelor înalte; 5. Stăpâneşte cât mai multă matematică; 6. Fii un bun povestitor. Evident, toate acestea se cer detaliate, explicitate, dar trimit la volum pentru detalii – consemnez doar faptul că Sorin Istrail subliniază că aceste axiome pot fi atribuite, mutatis mutandis, şi unui alt titan al matematicii-informaticii, pe care el de asemenea îl preţuieşte foarte mult, John von Neumann.
Fascinante de-a dreptul sunt titlurile prelegerilor lui Marcus. Reiau numai o parte: Singurătatea matematicianului (a fost titlul Discursului lui de recepţie în Academia Română), Ştiinţa de azi versus ştiinţa de ieri, Suntem înconjuraţi de conflicte ascunse, Informaţia: ce este ea?; Erorile matematice ca sursă de creativitate, Celula biologică în spectacol; Paradigma euclidiană şi cea non-euclidiană: Un itinerar transdisciplinar; Corectitudine sau înţeles, cooperare sau conflict?; Matematica între semiotică şi cunoaştere.
La lansarea din 15 octombrie a participat on-line şi un alt elev de mare succes al lui Solomon Marcus, profesorul Cristian Calude, de mai mulţi ani aflat în Noua Zeelandă, la Universitatea din Auckland, tot informatician.
În intervenţia mea, am subliniat că Solomon Marcus este ultimul renascentist, într-un anume sens, este ultimul mare interbelic, „pontifex maximus” (reluare a unei sintagme folosite în revistă). Pur şi simplu, Marcus.
