Planeta Urmuz - Două Posade, două
Se înţelege că mă încearcă un zâmbet scriind titlul de mai devreme, dar deloc cu vreo intenţie ironică, doar că, dacă sunt două, Aristot şi logica lui ne spun că cel mult una este cea adevărată, în ciuda argumentelor pe care le invocă cele două scrieri recente la care mă refer aici. Prima este un articol publicat în revista „Litua. Studii şi cercetări”, vol. 24 (2022), Târgu Jiu – Cornel Boteanu, „Posada din Plaiul Cloşanilor” (paginile 343 – 371 în revistă), a doua este cartea „Izbânda lui Basarab I la Turnul lui Doancă, 9-12 noiembrie 1330”, publicată de Constantin Ioniţescu în 2024 la Editura Antim Ivireanul, Râmnicu Vâlcea. Plaiul amintit este în judeţul Mehedinţi, în apropierea localităţii Izverna, stânca numită Turnul lui Doancă, impresionantă în lumina soarelui în poza de pe copertă, este, se deduce uşor, în zona Vâlcei, în Ţara Loviştei, în apropierea localităţii Perişani-Pripoare, pe drumul Curtea de Argeş, Sălătrucu, Câineni. Anticipez faptul că am parcurs cele două materiale, primite prin amabilitatea unor prieteni din Râmnicu Vâlcea, alături de una dintre cele mai consistente surse bibliografice în domeniu, o carte pe care o voi prezenta săptămâna viitoare, a arhimandritului Veniamin Micle de la Mănăstirea Bistriţa, tot în judeţul Vâlcea, care, anticipez, enumeră peste 20 de ipoteze privind localizarea celebrei şi misterioasei bătălii de acum aproape 700 de ani, după care mai adaugă una, „adeverită documentar” (ştiu deja detaliile dintr-o recenzie a cărţii publicată de Florian Copcea în numărul din noiembrie al revistei „Curtea de la Argeş”).
Un detaliu de interes, legat de cartea dlui Ioniţescu, este faptul că în august 2010, Consiliul Local al comunei Perişani a organizat un „Proiect naţional de cercetare istorică – Posada 1330”, prilej cu care s-a concluzionat că acolo a avut loc bătălia, ba chiar a fost marcat locul cu un monument (în imaginea alăturată), amintind puţin de Basarab I din faţa Bisericii Domneşti de la noi. De altfel, Wikipedia încheie prezentarea comunei Perişani cu paragraful următor: „În concluzie, majoritatea istoriografiei româneşti consideră că locul probabil al acestei lupte se află în defileul Perişani-Pripoare, din zona Loviştei. În fiecare an la Perişani se organizează o manifestare social-culturală dedicată acestui eveniment istoric, aflată anul acesta [2025] la a douăsprezecea ediţie.” Se înţelege că arhimandritul nu agreează o asemenea concluzie, iar Cornel Boteanu, în pledoaria sa pentru Banatul de Severin, referindu-se la documente din noiembrie 1332 ale lui Carol Robert cel învins, chiar riscă o frază uşor polemică: „În treacăt fie spus, e greu de crezut că aceste formulări s-ar putea referi la miniaturalul «defileu» Perişani-Pripoare din Loviştea”. Este adevărat, ipoteza dlui Boteanu se sprijină pe un mare număr de argumente, ţinând de logică, documente (pe primul loc, desigur, „Cronica pictată de la Viena” şi ilustraţiile sale), toponime, legende şi tradiţii locale (morminte, comori, inscripţii), descrierea locurilor, botanică chiar – apariţia în imaginile din „Cronica pictată” a unor brazi negri, specifici Plaiului Cloşanilor, iar concluzia articolului este lipsită de ezitare, chiar dacă se sprijină şi pe argumente negative, de genul „retragerea lui Carol cu oştirea sa nu s-a putut realiza prin zona Sibiului sau a Braşovului”.
Desigur, nici cartea în discuţie nu duce lipsă de argumente, care se adaugă altora folosite şi la ceremonia din 2010 de la Perişani, printre care o serie de inscripţii incrustate în piatră, descoperite la Titeşti şi descifrate de profesorul vâlcean George Voica. O noutate pentru mine este surprinzătoarea indicaţie din aceste inscripţii cum că… Tihomir, fiul lui Basarab I, preluând aşadar numele bunicului său, ceea ce este foarte posibil, să fi murit la Posada şi, după zidirea Bisericii Domneşti din Curtea de Argeş, a fost adus aici, fiind, nici mai mult, nici mai puţin, decât cavalerul din celebrul mormânt 10. Se adaugă la aceasta menţionarea participării la luptă a cavalerilor templieri, ceea ce iarăşi trimite la mormântul amintit, marcat cu o cruce de Malta la un capăt.
De tot interesul este bibliografia disputei privind Posada…
