„Început de mileniu - 20 de ani de publicistică”: Două decenii de colaborare cu Argeș Expres, reunite într-o carte semnată de academicianul Gheorghe Păun

 

Târgul de carte „La Curtea lui Urmuz”, desfășurat la Curtea de Argeș în perioada 12-14 iunie, a adus în atenția publicului numeroase lansări editoriale, întâlniri cu autori și activități dedicate tuturor vârstelor. Deși vremea nefavorabilă a întârziat deschiderea evenimentului din prima zi, vizitatorii au răspuns prezent încă de la debutul manifestării. Unul dintre momentele centrale l-a reprezentat lansarea volumului „Început de mileniu - 20 de ani de publicistică”, semnat de academicianul Gheorghe Păun, lucrare care reunește articolele publicate de autor de-a lungul a două decenii în ziarul Argeș Expres. În cadrul târgului a fost lansată și cartea „Plutind cu Miss Liberty”, semnată de Marian Nencescu.

Cu prilejul lansării volumului, academicianul Gheorghe Păun a vorbit despre semnificația acestei apariții editoriale și despre cei 20 de ani de activitate publicistică reuniți în paginile cărții.

„Târg de carte la Curtea de Argeș. Poate sună puțin urmuzian, utopic. Auzim adesea spunându-se, calculatorul va ucide cartea, dar așa cum liftul nu a desființat scările, nici calculatorul nu va desființa cartea. Rămâne optimismul. Poate e, totuși, o comparație care nu rezistă la o analiză matematică. Cartea se va schimba. Va rămâne cartea pentru copii, cartea de colecție și așa mai departe. De asemenea, revistele tipărite nu vor dispărea! Pentru o parte dintre cetățeni, eu nu-mi imaginez <<Curtea de la Argeș>> fugind în online. Cred că e o defecțiune personală. Toată viața am lucrat în lumea de semne matematice, unde nu poți atinge nimic. După agricultură, revista este al doilea lucru pe care îl fac practic și pe care îl pot lua în mână.

Am încheiat o introducere lungă, pentru că am cumva sarcina să-l prezint pe cel care va prezenta cartea mea, pe domnul Marian Necescu, pe care toată lumea îl știe. E prieten vechi al Argeșului, de pe vremea clubului. Domnul Marian Nencescu, care reprezintă UZPR-ul aici, presa culturală, fiind membru al comitetului director al UZPR-ului, președintele filialei presei culturale. Dacă o revistă de cultură vrea să capete egida UZPR-ului, omul nostru din Havana este domnul Nencescu, care are o istorie și un CV cultural mult mai lung.

A venit la Curtea de Argeș cu o carte tipărită la UZPR: <<Plutind cu Miss Liberty>>. E o colecție de articole culturale, dar dânsul are un palmares lung în spate. A creat și condus reviste la Biblioteca Metropolitană din București și a lucrat filosofie pe lângă Institutul de Filosofie al Academiei...

Domnul Marian Nencescu este un tip foarte special, un jurnalist de cultură. L-aș compara, din anumite puncte de vedere, cu Eminescu deoarece fiecare text al lui începe cu documentare. Este unul dintre jurnaliștii care își respectă condeiul, se documentează, are referințe etc. Acasă am făcut un experimente. Dacă deschidem la întâmplare cartea, la un început de articol găsim referințe din literatură, istorie și așa mai departe. Documentarea este atent făcută. E foarte multă bibliotecă aici. E un moralist, iar prefața cărții este scrisă de Dan Constantin, președintele UZPR care concluzionează că este unul dintre puținii jurnaliști care poate fi numit, fără rezerve, maestre.

Felicitări, maestre! Mulțumim că sunteți alături de noi! Privilegiul meu este că vă va spune ceva despre o carte grea, la propriu și la figurat, cu un titlu de final de carieră: <<Început de mileniu - 20 de ani de publicistică>>. Tabletele publicate aproape săptămânal în Ziarul Argeș Expres. La începutul cărții mulțumesc întregii echipe a ziarului. Întotdeauna am admirat oamenii care făceau ceva cu ritm. N-am avut atâta rădăcină, vorba lui Nichita Stănescu, să scriu zilnic, dar am scris săptămânal. Am reușit să supraviețuiesc propriei slăbiciuni vreme de 20 de ani. Rezultatul este în această carte, pe care am recitit-o de două ori la corectură și aproape că am râs la unele tablete chiar și a treia oară...”

La rândul său, Marian Nencescu a vorbit despre volumul academicianului Gheorghe Păun, cât și despre „Plutind cu Miss Liberty”.

„De cele mai multe ori, cărțile sunt scrise și de jurnaliști, nu pentru că n-ar avea ce face, ci pentru că în timpuri și în toate momentele, jurnalistul tot repetă și scrie, iar realitatea te acoperă și te copleșește. Atunci simți nevoia să evadezi. Până la urmă, această meteahnă a jurnaliștilor de a trece și în tagma literaților este generalizată, o cunosc din interior, și am regăsit-o și la domnul academician Păun. Pentru că e vorba de două cărți de jurnalism. Una, să nu vă mirați, Miss Liberty la care fac referire, este libertatea presei, statuia libertății reprezentând-o pe Miss Liberty. Dar, după cum știm, Miss Liberty nu e chiar atât de liberă cum și-ar dori. Există ideea că presa trebuie să fie atât de liberă încât să plutească deasupra realității. Adevărul e că nu prea plutește și de aceea pe coperta cărții am pus și lanțurile sau sârma ghimpată care oprește presa să fie liberă. Asta este o metaforă.

Vreau să spun că 20 de ani de presă, mai ales în zilele noastre, consecvent, reprezintă foarte mult. Efemeritatea presei a ajuns până în punctul în care gazetele se nasc foarte repede, dispar foarte repede, deși multe au pe frontispiciu 10 ani, 20 de ani, 120 de ani. Sunt serie nouă, serie veche. Gazete, în zilele noastre, cu 20-30 de ani de presă, întâlnești foarte puține. Noi, la presa culturală, aș putea spune că suntem, poate, cei mai tineri, pentru că majoritatea gazetelor afiliate au maximum 10 ani, 7 ani, 8 ani. Vorbim, totuși, de o continuitate.

În urmă cu aproape 18 ani, am fost pus în situația să conduc o revistă culturală și, ca să-l repet pe Brâncuși, lucrurile nu sunt grele, nu e greu să conduci. Important e să fii în situația de a conduce. Deci, cu alte cuvinte, să răspunzi de lucrul acesta. Sigur, am primit două sfaturi de la un maestru, care acum nu mai este printre noi, dar la care am ținut foarte mult. Era vorba de poetul Ion Horea. Și mi-a zis <<să conduci și tu revista asta 20 de ani cum am condus-o eu>>. N-am reușit să conduc 20 de ani. Și al doilea mi-a oferit un repertoriu de autori. Deci un portofoliu. Răsfoind paginile portofoliului, am găsit un autor de care chiar nu știam, dar viața și destinul a făcut să devenim foarte apropiați.

E vorba de domnul academician Păun. Atunci avea un portofoliu de poezie. Imediat l-am contactat, ne-am întâlnit la Târgul de carte, în octombrie, și după aceea am fost invitat la CIC. Prima ediție a ceea ce ar numi o parte din subiectele cărții aici de față, adică Clubul Iubitorilor de Cultură, ulterior am fost dintre cei care am participat la nașterea revistei <<Curtea de la Argeș>> și cred că până astăzi am reușit să rămân un colaborator consecvent.

De fiecare dată, sigur că am fost, în primul rând, profesional surprins de consecvența cu care domnul Păun a publicat, atâția și atâția ani... În Ziarul Argeș Express, în revista <<Curtea de la Argeș>>, cele 7 ediții anuale ale Clubului Iubitorilor de Cultură, a însemnat nu doar muncă, dar și modul de organizare.

Citind și răsfoind paginile acestei cărți, recunosc că, fiind din culisele editurii UZP, rar mi s-a întâmplat să am de-a face și să citesc astfel de cărți. Mi-am adus aminte de foarte multe lucruri la care am fost martor și atunci mi-am pus întrebarea, <<ce e presa>>? Sigur, este o istorie a realității, o istorie vie. Până la urmă, e tot o formă de presă culturală și ceea ce face domnul Păun, dar mai mult decât atât. Nu există cultură pură, nicăieri. În toate domeniile există o interferență. Orice domeniu și, mai ales, cel al jurnalisticii culturale presupune și implicarea a ceea ce s-ar numi viață socială. Aici vom găsi foarte multă realitate socială, disimulată sub formă de înțelepciune, tablete de înțelepciune, sfaturi de viață, observații. Sunt lucruri care ne pun pe gânduri. Un om care a trecut prin foarte multe experiențe, care a cunoscut persoane importante ale lumii are ce să transmită.

Personal, am constatat că această carte are aproape 6 sau 7 cărți pe care le cunoaștem cu toții. Volumul adună niște tablete culturale care ar trebui să ne dea de gândit. Dacă aveți răbdare, vă recomand să citiți această carte, iar dacă nu, luați-o pe sărite. Oricare tabletă vă va aduce la același rezultat. Avem de-a face cu mai mult decât un om de știință sau un poet consacrat. Academicianul Gheorghe Păun este un jurnalist rafinat, care ne aduce realitatea jurnalului scris.”

Totodată, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Dan Constantin, i-a transmis academicianului Gheorghe Păun o scrisoare de apreciere, care a fost prezentată în cadrul evenimentului.

„Stimate domnule academician Gheorghe Păun,

Sunt deosebit de onorat ca, în numele Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, organizaţie din care şi dumneavoastră faceţi parte, să vă adresez calde felicitări cu ocazia Zilei Revistei <<Curtea de la Argeş>> şi a aniversării a două decenii de publicistică activă în folosul comunităţii, şi să vă doresc, în continuare, inspiraţie, sănătate în susţinerea ideilor în care v-aţi angajat, conform normelor şi onoarei profesiei de ziarist.

Se împlinesc anul acesta două decenii de când aţi început seria editorialelor publicate săptămânal în Argeş Expres, o performanţă notabilă, mai ales în zilele noastre când schimbările de natură culturală, socială şi mai ales pecuniară sunt dramatice, şi adesea în defavoarea breslei noastre. Între timp, parcursul dv. publicistic şi cultural a crescut şi s-a diversificat. A fost mai întâi, timp de 7 ani, Cubul Iubitorilor de Cultură, apoi, de 16 ani încoace, Revista <<Curtea de la Argeş>>, au fost Podurile de Reviste, cu participare internaţională, Centenarul Urmuz, expoziţii, simpozioane, concerte aniversare, şi alte numeroase manifestări. De fiecare dată, participanţii au primit ca amintire câte un obiect făurit din lutul de pe Dealul Olarilor, ducând cu ei acasă şi faima Argeşului dv. natal. De obicei, fiii satelor, cum mai sunt numiţi intelectualii proveniţi direct şi nemijlocit din rândul populaţiei rurale, vizitează locurile natale, uneori mai şi contribuie la ridicarea şi propăşirea lor, dar rareori se întorc definitiv acasă, ca să întregească patrimoniul străvechi, să facă din zona lor natală, dacă se poate, un focar de interes. Dumneavoastră sunteţi excepţia care confirmă regula.

Aţi intrat în presă venind direct din lumea ştiinţei de vârf, la nivel mondial, stârnind deopotrivă admiraţie, dar şi uimire. V-aţi angajat definitiv pe drumul promovării culturii şi al presei locale, şi implicit naţionale, făcând din Argeşul natal, o zonă cu personalitate distinctă pe harta culturală a ţării. Acum, la ceas aniversar, salutăm cu respect performanţele dv., deopotrivă publicistice, dar şi culturale. Aţi reuşit, în toţi aceşti ani să strângeţi în jurul dv. jurnalişti, artişti, savanţi, dar şi simpli iubitori de cultură, seduşi de verbul dv., de performanţele intelectuale puse în slujba comunităţii, parte din moştenirea dv. sufletească, restituită integral comunităţii căreia îi aparţineţi.

De aceea, breasla jurnaliştilor este un partener de drum lung şi statornic pe calea promovării spiritualităţii locale, a afirmării idealurilor naţionale în ansamblul culturii europene prin cultură şi prin cuvântul scris. Domnule academician, suntem onoraţi să fim parteneri, în UZPR, cu comunitatea academică, să contribuim la acest efort neîntrerupt de promovare şi creştere a patrimoniului spiritual comun al ţării şi al Europei.

La mulţi ani Curtea de la Argeş, la mulţi ani Argeş Expres, la mulţi şi rodnici ani pe calea promovării presei şi a ştiinţei, domnule academician Gheorghe Păun.”

De asemenea, directorul Ziarului Argeș Expres, Ionel Tache, a transmis un mesaj de apreciere adresat academicianului Gheorghe Păun:

„Vă felicit pentru noua izbândă editorială și vă mulțumesc pentru tot ce oferiți ziarului Argeș Expres. Faptul că aceste tablete, în spatele cărora stau ani de muncă și dedicare, au apărut întâi în paginile ziarului iar acum se regăsesc într-un volum, este dovada că jurnalismul de calitate rezistă timpului.

Pentru noi, cumva colegi de-ai dumneavoastră, această apariție are semnificație aparte deoarece paginile ei adună articole care au făcut parte din identitatea ziarului nostru și care au însoțit cititorii de-a lungul timpului. Vă doresc succes, sănătate, fervoare creativă măcar la aceleași cote și cât mai multe proiecte editoriale remarcabile!”

Pe parcursul întregului weekend, participanții s-au bucurat de standuri de carte, ateliere creative și activități pentru copii, inclusiv pictură pe față și momente recreative organizate de Andreea Tamaș și Căsuța Armonia.