Întâlnire specială a Cenaclului "Nicolae Velea", cu trei evenimente
Marţi, la Secţia pentru copii din cadrul Bibliotecii Municipale, întâlnirea lunară a cenaclului s-a structurat pe trei momente culturale: aniversarea a 140 ani de la naşterea marelui sculptor român, Constantin Brâncuşi, creator al unui curent modern în această artă la începutul secolului trecut, respectiv cei 80 ani de la naşterea scriitorului Marin Sorescu şi lansarea cărţii-antologie "Labirintul Leonorei", de Aurelia Corbeanu. Evenimentul a fost moderat de directorul Marian Ghiţă care, în deschidere, i-a anunţat pe cei înscrişi la cuvânt şi a făcut cunoscut asistenţei programul reuniunii literare.
Titanul Brâncuşi
Despre Constantin Brâncuşi a vorbit cu deosebit patos prof. Nicolae Moisescu. Acesta a ţinut o prelegere despre viaţa şi activitatea renumitului sculptor român, în cursul căreia n-a ocolit nici aspecte din viaţa sa personală, care erau definitorii pentru precizarea personalităţii sale artistice. Opera lui Brâncuşi este structurată şi influenţată de ideea zborului spre infinit (ciclul păsări în văzduh), de cea a personificării genezei (ciclul ovoidului), care este complementară cu aceea a dragostei, simbolizată perfect de sărut. Despre primul ciclu s-a spus că a scos sculptura din tradiţia ei. "El a studiat foarte bine zborul păsărilor, elanul, avântul, a cunoscut istoria lor şi, mai ales - legenda lor. Întreaga viaţă şi-a dedicat-o aşa-zisei păsări măiastre", a punctat prof. Moisescu. Maestrul spunea că iubeşte tot ce se ridică de la pământ în sus şi că, înainte de a-i da o formă pietrei, el vorbea cu ea, o întreba ce formă să-i dea şi piatra îi răspundea. Cei prezenţi au aflat şi că Brâncuşi ne-a lăsat peste 200 aforisme şi citate şi că şi-a preţuit fiecare obiect din întreaga lui operă: "Toate lucrările mele sunt fecioarele mele, care m-aşteaptă să le duc la cununie".
Prof. Moisescu a prezentat - după cum era firesc - dar pe scurt şi cele trei capodopere care se află la Târgu Jiu: "Coloana fără sfârşit" (sau a recunoştinţei), "Poarta sărutului" şi "Masa tăcerii". În ceea ce priveşte simbolistica lor, prima poate fi analizată în contextul celor trei ani ai Primului Război Mondial (1916, 1917 şi 1918) prin calcularea modulelor din care este constituită (15 module întregi, 2 jumătăţi, plus suportul). "Poarta sărutului", prin cei 8 piloni de monolit, face referire la cele 8 provincii de la 1837: Basarabia, Bucovina, Moldova, Muntenia, Dobrogea, Oltenia, Banat şi Transilvania. Totodată, lucrarea este legată şi de ciclul vieţii: omul, când se naşte, trece prin prima poartă în viaţă, vegheat de părinţi. Când devine adult, se căsătoreşte şi trece de a doua poartă, iar apoi, când moare, trece prin poarta a treia. "Masa tăcerii", înconjurată de 12 scaune, ne aminteşte despre "Cina cea de taină" a lui Leonardo da Vinci, unde Iisus stătea în centru şi îi avea în dreapta şi în stânga sa pe apostoli. Astfel, masa Îl simbolizează pe Iisus, iar scaunele din jurul ei sunt cei 12 apostoli. Şi această lucrare simbolizează ciclul vieţii. "Prima dată, când omul se naşte şi intră în viaţă, părinţii dau o masă mare. A doua oară, omul dă o masă când se căsătoreşte şi a treia oară, când lasă locul liber şi se ridică la cer", a explicat prof. Moisescu.
O personalitate multiculturală
În cadrul momentului Marin Sorescu, invitaţii au avut ocazia să-l asculte pe autor recitând din versurile sale în două înregistrări care cu greu s-au găsit, dat fiind că, de obicei, acesta evita să vorbească în public. În prezentarea poeziei autorului oltean, prof. Daniel Dejanu l-a definit ca fiind un artist al ironiei directe şi al fanteziei, un poet complet, care a cochetat cu toate formele literare, de la poezie, la dramaturgie, dar care a avut şi aptitudini artistice. "În cultura română contemporană, Marin Sorescu este cunoscut în multiple ipostaze: poet, prozator, dramaturg, critic literar, eseist, ziarist, traducător şi chiar pictor". Fratele scriitorului, George Sorescu, preciza că acesta avea peste 400 picturi originale, şi tot atâtea de grafică şi desen. Prof. Elena Eşanu-Şerbănescu a vorbit - la rându-i - despre teatrul lui Marin Sorescu, cu precădere despre operele cu temă istorică, dintre care a ales să prezinte piesa "A treia ţeapă". A fost o mişcare inteligentă prin care - şuşoteau unii - şi-a tras spuza pe turta proprie, trasând o paralelă între tema acesteia şi cartea a cărei autoare este - "Clopotele lui Ţepeş Dracula Voievod".
Lansare de carte
În partea a treia a întâlnirii, participanţii la eveniment au fost răsfăţaţi cu tort şi vin, produse aduse de prof. Aurelia Corbeanu, care şi-a lansat un volum de proză contemporană. Tot prof. Dejanu a vorbit despre structura cărţii (8 capitole, ordonate sistematic pe o întindere de 670 pagini) şi a oferit o analiză scurtă a prozei cuprinse în fiecare capitol, lansând în încheiere către colegi invitaţia de a pătrunde cât mai adânc în "labirintul de simboluri" propus de prozatoare. Prof. Cezar Bădescu a vorbit pe scurt despre cele 8 nuvele cuprinse în carte şi a făcut o clasificare a acestora în 4 categorii: trei despre dragoste, două despre viaţa familială, două despre abuzurile din comunism şi una realo-fantastică. Aprecieri asupra valoarii cărţii şi anumitor dimensiuni ale prozei cuprinse în volum, a vorbit prof. Şerbănescu. În esenţă s-a afirmat că orice cititor poate asista la o pendulare între tristeţe şi o rază de lumină, între bucurie şi durere, între sentimente contradictorii în aşa fel încât, la un moment dat, se gândeşte că, într-adevăr, autoarea este cunoscătoare a sufletului omenesc şi a traiectoriei sinuoase pe care o parcurge viaţa noastră. Poeta Viviana Elvira Ilea a precizat că autoarea are privilegiul de a se afla printre scriitorii care apucă să-şi publice în timpul vieţii opera şi de a auzi cele ce se spun despre scrierile ei, de a trage învăţături şi de a se bucura de aprecieri.
În încheiere, autoarea a anunţat că mai are în pregătire câteva apariţii editoriale şi a menţionat că tot ceea ce a scris până acum reprezintă lecţii de viaţă din experienţele trăite. Totodată, a mulţumit tuturor colegilor care au pregătit cuvinte elogioase despre carte şi şi-a exprimat dorinţa ca măcar puţin din ceea ce s-a spus să fie adevărat şi să vadă şi alţii în opera acesta lucruri la fel de frumoase precum acelea expuse de colegi. La final, Marian Ghiţă i-a oferit autoarei un buchet de flori în semn de preţuire şi colegii i-au cântat "Mulţi Ani Trăiască!".
La eveniment au mai participat soţul scriitoarei, Ovidiu Corbeanu, prof. Gabriel Popa cu soţia, Cristina, preotul Ioan Cionca, pictorul Jan Duţă, pictoriţa Yasmina Moscovici, fostul judecător Nora Tache, psihologul Paul Adrian Cristescu, logopedul Anca Enescu şi alţii.
