Mircea Eliade şi înv. emerit N.Gh. Teodorescu - evocaţi la Cenaclul "Nicolae Velea"
Iubitorii de cultură din municipiu s-au reunit marţi în Sala Orfeu de la C.C.A., pentru a onora întâlnirea lunară a Cenaclului literar "Nicolae Velea", moderată de managerul Bibliotecii Municipale, ing. Marian Ghiţă, în care s-a discutat despre câţiva dintre scriitorii născuţi în luna martie. Prima intervenţie a fost a prof. Nicolae Moisescu, cel care a ţinut un monolog despre una dintre cele mai importante personalităţi ale culturii române, Mircea Eliade, cunoscut ca istoric al religiilor, scriitor, filozof şi profesor român la Universitatea din Chicago. S-a vorbit despre viaţa şi activitatea profesională a scriitorului, precum şi despre contribuţia la îmbogăţirea literaturii române de specialitate. Prof. Moisescu a punctat asupra câtorva dintre operele cele mai importante - "Domnişoara Christina", "La ţigănci", "Tinereţe fără tinereţe", "Romanul adolescentului miop" ş.a. De asemenea, s-au făcut referiri la aspecte din viaţa personală şi la relaţia de prietenie pe care a avut-o cu Emil Cioran şi care a luat sfârşit în momentul în care acesta a fugit cu Sorana Ţopa, femeia de care Eliade era îndrăgostit (cunoscută ca fiind una dintre marile actriţe de pe scena Teatrului Naţional din acea vreme). De altfel, se spune că, pe patul de moarte, ar fi cerut o carte a lui Cioran şi ar fi murit cu ea în mână. Un alt lucru de reţinut ar fi acela că scriitorul a fost adept al Mişcării Legionare, fapt ce a condus mai târziu la arestarea lui în 14 iulie 1938, la ordinul ministrului de Interne de atunci, Armand Călinescu, sub acuzaţia de propagandă legionară, când tocmai publicase "Provincia şi legionarismul", în "Vremea". A fost eliberat pe 12 noiembrie 1938, după ce s-a îmbolnăvit de plămâni.
Prof. Florica Popa a prezentat cartea "De la Zalmoxis la Genghis-Han", o colecţie de studii foarte importante care vorbesc în esenţă despre poporul român şi unele dintre simbolurile care-l definesc. "Mircea Eliade este un specialist în comparativism universal, care s-a aplecat cu religiozitate asupra obârşiei poporului său", a specificat aceasta.
Tot despre Eliade a vorbit şi prof. Gabriel Popa, care a adus câteva informaţii în plus legate de perioada ce a urmat după eliberarea scriitorului. "După căderea regimului Carol al II-lea şi după înfrângerea rebeliunii legionare, Mircea Eliade a primit însărcinarea să fie ataşat de presă şi cultură la Paris, unde a stat un an. După care a plecat în Portugalia, la Lisabona, unde a fost plăcut impresionat de regimul autoritar al lui Salazar şi a scris cartea <<Salazar şi revoluţia în Portugalia>>", a relatat acesta.
Prof. Daniel Dejanu a împrospătat memoria celor prezenţi în sală şi a amintit de înv. emerit Nicolae Gh. Teodorescu din Muşăteşti-Argeş, care este autor al monografiilor "Muşăteşti, file de cronică" şi "Pe Argeş în sus/ Oeşti/ din hronicul satului" (lucrare distinsă în 1943 cu premiul Academiei Române, din a cărei comisie de evaluare au făcut parte Lucian Blaga, Dumitru Caracostea şi Nicolae Cartojan). Folclorist autentic, acesta a fost un adevărat cercetător al istoriei comunei natale şi a împrejurimilor, iar studiile sale sunt consemnate şi se regăsesc în numeroase lucrări apreciate de Academia Română.
A mai adăugat câteva lucruri şi prof. Elena Eşanu-Şerbănescu despre poetul Ion Pillat, primul din literatura română care a scris poeme într-un singur vers şi ale cărui scrieri mustesc de amintiri din anii copilăriei. Printre numele evocate s-a numărat şi Gheorghe Asachi, o personalitate complexă, despre care vorbit prof. Cezar Bădescu, prezentând contribuţia literară a acestuia atât prin opere proprii, dar şi prin traduceri, precum şi meritul de a fi primul sonetist român.
Cel mai savuros moment al întâlnirii a fost lăsat la final, când prof. Constantin Voiculescu a citit câteva versuri care stârnesc umorul dintr-un volum de poezii scrise de George Topîrceanu, adăugând pe alocuri şi unele explicaţii. Tot prof. Voiculescu a anunţat care vor fi scriitorii sărbătoriţi în luna aprilie şi a făcut apel la colegi să-şi aleagă temele şi să anunţe despre cine vor vorbi la următoarea întâlnire.
