Iniţiere în arta lui Brâncuşi, la C.C.A.
Împlinirea a 59 ani de la moartea marelui sculptor român Constantin Brâncuşi (16 martie 1957) a fost marcată miercuri la C.C.A., unde a avut loc o întâlnire la care au participat mai mulţi iubitori de cultură din oraşul nostru şi două grupuri de elevi din cadrul Şcolii "Basarab I" (însoţiţi de prof. Ramona Chiţu şi Elena Uţă) şi de la Liceul Tehnologic "Constantin Dobrescu" (la iniţiativa directorului adjunct, prof. Cristian Popa). Managerul Bibliotecii Municipale, ing. Marian Ghiţă, l-a invitat de această dată pe prof. univ. dr. Ion Mocioi, din Târgu-Jiu, specialist în estetica operelor lui Brâncuşi, pentru a ţine o prelegere despre artistul căruia i-a dedicat întreaga viaţă, cercetând şi scriind despre creaţia lui peste 10 cărţi şi studii. Ion Mocioi a fost senator de Gorj în perioada 16 octombrie 1992 - 21 noiembrie 1996 şi mai apoi deputat PRM în perioada 11 decembrie 2000 - 12 decembrie 2004. A venit însoţit de prietenul său, scriitorul Florian Văideianu, tot din Târgu-Jiu.
Părintele sculpturii moderne
Evenimentul cultural a fost împărţit în două momente. Prima parte a constat în proiectarea unei prezentări video ce compila mai multe fragmente de filmări cu episoade din viaţa sculptorului român şi cu scene de la construcţia celor trei capodopere expuse la Târgu-Jiu - "Coloana fără sfârşit", "Poarta sărutului" şi "Masa tăcerii". Prof. Mocioi a discutat pe marginea filmului şi a menţionat că, odată cu Brâncuşi, a început o nouă etapă în arta lumii şi este considerat un începător al artei viitorului, care nu vrea să preia exact cum este o persoană sau un obiect din realitate, ci o transformare a acestora după o idee pe care vrea să o sublinieze artistul. "Brâncuşi nu a vrut să imite în opera sa obiectele lumii şi chipul omului, ci a dat artei o altă definiţie. Opera de artă trebuie să reflecte esenţa lumii. Adică, tot ce vedem nu este exact ca în natură, ci, sub forma unor simboluri, copiază altfel lumea pentru a ne comunica anumite idei, sentimente şi puterea omului de a crea, de a gândi, pentru a ne face mai umani, mai cunoscători", a explicat acesta. S-a mai spus că Brâncuşi a văzut altfel rolul artei şi tocmai de aceea creaţia sa are nevoie de iniţiere. Cu alte cuvinte, trebuie spus de un specialist întotdeauna ce a vrut să fie arta lui şi ce reprezintă obiectele pe care le-a creat. "Arta este o transfigurare a lumii reale, nu o copie identică după vreun obiect, dar merge până la limita în care omul poate recunoaşte obiectul de la care s-a pornit ca să i se comunice nişte idei, producându-i totodată anumite sentimente. Arta fără puterea de a transmite sentimente şi cunoştinţe nu există ca formă de cunoaştere!", a mai spus expertul. Deci, Brâncuşi a redefinit arta în general ca o formă de comunicare între oameni, dar în mod cert are nevoie de iniţiere, pentru că - altfel - lumea nu îl poate înţelege.
În ceea ce priveşte mesajul transmis, umanizarea este trăsătura dominantă a artei lui Brâncuşi pentru că "sculptura este o formă de comunicare a realităţii luând în seamă tridimensionalitatea obiectelor prezentate, inclusiv a omului, dar nu se face nimic fără sentimentul uman, de la atracţie, până la iubirea pe care o trăieşte omul, iar acest lucru poate fi observat, de pildă, la <<Poarta sărutului>>", a mai spus invitatul. Artistul are circa 720 opere, în afară de desenele sale.
Trăim într-o zonă în care trebuia să se nască sculptura lui Brâncuşi, pentru că aici a putut găsi alte forme care să îl reprezinte pe el. "Avem sculpturile populare, străvechi, care îl reprezintă pe om în formarea lui. Brâncuşi aduce prin toată opera sa un omagiu omului care este un dar al existenţie universale, iar noi să ducem mai departe cunoaşterea, să fim cei care putem stăpâni ceea ce ne-a lăsat Creatorul". De altfel, ansamblul de la Târgu Jiu, prima mare sinteză de operă de artă plastică din lume, vorbeşte despre noi, despre istoria noastră ca popor, despre spaţiul în care ne găsim. Prin cele 110 înţelesuri pe care le-au găsit cercetătorii operei lui Brâncuşi, el a realizat o gândire care va fi valabilă tot viitorul umanităţii, pentru că este un simbol şi al vremurilor viitoare.
Sesiune de întrebări cu scântei
În partea a doua a întâlnirii, după ce elevii au părăsit sala pentru a ajunge înapoi la ore, ing. Marian Ghiţă a lansat celor din public invitaţia să adreseze întrebări oaspetelui. Astfel, au participat la un dialog liber pictorul Jean Duţă, prof. Gabriel Popa, Gheorghe Piele, Nicolae Moisescu şi arhitectul Traian Ionescu. Cum era de aşteptat, s-a iscat şi un conflict ideologic, avându-şi sorgintea în convingerile personale ale celor angrenaţi în discuţie, legat de unele teorii controversate privind originea poporului român şi alte aspecte din istoria noastră, precum şi referitor la creaţia lui Brâncuşi. Cum discuţia s-a extins spre subiecte aprinse ce nu aveau vreo legătură cu tema întâlnirii (până la a se forma tabere pro şi contra Lucian Boia şi Neagu Djuvara), iar unul dintre participanţii la discuţie, prof. Gheorghe Piele, nu voia să se lase învins cu una, cu două, în faţa prof. dr. Ion Mocioi, ing. Marian Ghiţă s-a văzut nevoit să intervină şi să potolească spiritele, avertizându-l pe acesta că riscă să nu mai fie primit la viitoarele prelegeri. Până la urmă, s-a reinstalat disciplina şi participanţii la eveniment s-au despărţit în toane bune.
