Despre "nevoia de românism", cu Nicolae Melinescu
Vizita de marţi a jurnalistului Nicolae Melinescu la Curtea de Argeş a fost un prilej de bucurie pentru mulţi dintre iubitorii de cultură din urbe veniţi la întâlnirea literară care a avut loc la C.C.A. În primul rând, pentru că acesta le-a prezentat cărţile sale cele mai recente - "Nevoia de românism" şi "Deşertul de fier" - iar în al doilea rând, pentru că au avut prilejul de a sta de vorbă şi de a pune întrebări unui om cu o cultură vastă şi o remarcabilă pregătire profesională. De menţionat ar fi că Nicolae Melinescu nu s-a aflat la prima vizită la Curtea de Argeş. Mai mult, există o legătură specială între invitat şi oraşul nostru, acesta colaborând cu articole în revista "Curtea de la Argeş". Pentru început, managerul Bibliotecii Municipale, ing. Marian Ghiţă, a făcut oficiul de gazdă cu un scurt preambul în care a descris cele două cărţi şi a oferit câteva informaţii generale despre oaspete pentru cei care nu avuseseră încă ocazia să-l cunoască, după care i-a dat acestuia cuvântul.
O analiză geo-politică a contextului actual al României
"Nevoia de românism" este o carte care cuprinde articole publicate în revista "Curtea de la Argeş", o culegere de convorbiri cu oameni importanţi din spaţiul public şi care au avut un cuvânt de spus referitor la identitatea naţională şi valoarea culturii în păstrarea acestei identităţi. Volumul se constituie într-un soi de analiză geo-politică, ce adună părerile celor intervievaţi, după ce autorul le-a stârnit, prin întrebări strategice, dorinţa de a se pronunţa şi a discuta aspecte ale identităţii naţionale. Printre numele importante care au contribuit la construirea cărţii se află: acad. Gheorghe Păun, acad. Răzvan Theodorescu, artistul Tudor Gheorghe, fostul ministru al Sănătăţii, Raed Arafat, acad. Eugen Simion, campionul mondial şi canoistul Ivan Patzaichin, omul politic Teodor Meleşcanu, cântăreaţa Maria Dragomiroiu, acad. Dan Berindei, şeful Statului Major al Armatei, gen. Nicolae Ciucă şi alţii.
"Am conceput această carte pentru că, în conjunctura actuală, este o nevoie acută, disperată, de afirmare a valorilor perene româneşti, care pot să contribuie la îmbogăţirea curentului european. Acesta nu înseamnă neapărat un tăvălug al marilor culturi care le sugrumă pe cele ale unor perimetre mai restrânse din punct de vedere geografic, pentru că şi ele au propriile contribuţii, foarte valoroase, la gândirea şi cunoaşterea omenească", a explicat jurnalistul.
Atât pentru autor, cât şi pentru cei care au dat curs invitaţiei de a participa la interviuri, românismul este o filozofie naţională care nu este îndreptată împotriva artei filozofiei regionale sau etice, ci este un fel de suport, o cale de îmbogăţire a ceea ce avem cu toţii în comun pe acest continent. "Nu este o carte pronaţionalistă (cu sensul de exces al iubirii de naţie), ci este scrisă în spiritul promovării naţiunii ca o entitate care - deocamdată - este cea care păstrează lucruri, valori, personalităţi, amintiri, curente definitorii pentru un stat-naţiune", a mai spus prof. Melinescu. Pe coperta cărţii se află imaginea unei statuete din aragonit (cea mai ieftină piatră semi-preţioasă din lume) realizată chiar de autor, ce reprezintă o siluetă feminină, pentru că - întotdeauna - în numele identităţii naţionale, omul se va întoarce la mamă.
Roman la graniţa dintre realitate şi ficţiune
"Deşertul de fier" este un roman politico-fantastic, a cărui acţiune este plasată în Africa Australă, în perioada bipolarimslui (anii '60-'80), când cei doi hegemoni, Rusia Sovietică şi SUA, au încercat să aibă un ascendent în zona deşertului african şi au fost îngrămădite cantităţi uriaşe de armament cu scopul evident de a o cuceri (de aici şi titlul romanului). Lucru care nu s-a putut, dar această tendinţă a alimentat formaţiunile extremiste, violente, ulterioare. Autorul a spus că în acea vreme a circulat o mare cantitate de armament, la care a avut şi România o contribuţie, chiar dacă mai mică decât a altor state. În fostele zone de conflict - de pildă Angola, Sudan, Africa de Sud - nici acum, nimeni nu ştie ce şi câte terenuri mai sunt minate. "Deşertul de fier" este un roman politico-fantastic, pentru că sunt descrise situaţii reale, dar, pentru a nu atrage pe nimeni în vreo polemică, li s-a dat o haină de ficţiune. De altfel, fiecare capitol are un fel de fişă documentară, astfel că acţiunea fictivă este plasată într-un context real, actual. Noi nu vă vom spune mai multe, ci vă lăsăm să descoperiţi singuri ce se întâmplă în roman, pentru a nu strica farmecul lecturii.
Dialoguri amicale
Partea a doua a întâlnirii a constat într-o sesiune de întrebări, sau - mai bine zis - o discuţie liberă, la care s-au înscris mai mulţi invitaţi, printre care artistul plastic Jean Duţă, poeta Viviana Elvira Ilea, preotul Ioan Cionca, prof. Gabriel Popa, precum şi soţia sa, Cristina, prof. Ion Vasilescu, Aurelia Corbeanu, Elena Eşanu-Şerbănescu, Lia Enescu şi alţii. S-a discutat despre interculturalism ca şansă pentru o Românie constructivă (adică fiecare entitate care are identitatea ei să vină pe cursul major al istoriei contemporane cu ce are mai bun), despre elita intelectuală extrem de valoroasă a ţării noastre, dar care nu este stimulată, ci mai degrabă sugrumată de avalanşa pseudopoliticieni găunoşi, precum şi alte subiecte incitante, care au stârnit adevărate dezbateri. Finalul s-a lăsat cu obişnuita sesiune de autografe şi strângeri de mână.
