Argesexpres.ro - Stiri Curtea de Arges
Fondat în 1999
miercuri 29 iunie 2022 23:05

VEDERE DE PE DEALUL OLARILOR - Şcoala, teren de joacă

Nu, nu pentru elevi... Pentru oricine altcineva, dar nu pentru ei... Cel puţin asta e impresia pe care o lasă sfertul de secol „postrevoluţionar” (nici sfertul nu mai e sfert şi, se tot spune, nici Revoluţia...). Cel mai voluptuos se joacă ministerul de profil, schimbând programa-curriculumul, ăsta cu doi de r alăturaţi (că şi programa are doi...) pare de genul masculin, nu ştiu, că pe vremea mea nu se încurriculase şcoala, dar DOOM-ul mă asigură că e de tip un-două, neutru deci, cum o fi la plural?, curriculumi, curriculume, curriculumuri, nu contează şi nici n-o să aflu, că latina se va scoate din ea/el, la pachet cu istoria, limba română şi geografia - exagerez, nu se scoate nimic, se reduce doar, la jumătate, la jumătatea jumătăţii, se vor face ore de douăzeci de minute, la fel desenul şi muzica, deja „materiile scârboase”, cum a numit un politician şcolit-tobă pachetul matematică-fizică-chimie, au fost reduse de mult, modernizarea impune mai multe ore de religie, drumeţii, educaţie cetăţenească, economică, civică, moral-ortodoxă, ecologie militantă (pro-maidanezi), corectitudine politică, educaţie fizică, drepturile copilului, folosirea tabletei, smartului, internetului, ore de break-dance şi folclor comercial americănesc şi, dacă mai rămâne timp la clasă, bine, dacă nu se vor face la after school, educaţie sexuală, maternală, paternală, cunoştinţe anticonceptive şi yoga pentru adolescenţi precoci. De fapt, ministerul doar are revelaţii periodice, totdeauna după alegeri, schimbarea de miniştri sau de anotimpuri, la crai-nou şi la lună plină, şi trece imediat la o reformă, necesară din mai multe puncte de vedere: pentru a anula reforma ministrului dinainte, pentru a-şi aduce în minister rudele şcolite-tobă şi pentru a-i bucura pe experţii - ar trebui scris cu litere înclinate (în faţa ministrului) sau chiar bolduite (la rigoare, ar merita bolduiţi direct experţii, avem modele istorice de bolduri eficiente) - experţii, zic, de la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, nu contează dacă nu se numeşte chiar aşa, oricum se fac periodic de râs cu ideile lor „alternative”, experţi care au în plan propuneri de reformare a învăţământului românesc şi, dacă-i plan, atunci hei-rup, orice trăznaie e bună pentru a justifica salariul. Miniştrii, săracii, trimişi de partid pe strada General Berthelot (nu trebuie să mă verificaţi, nu are niciun accent...) să încurce treaba, între timp rezolvând şi cu comisia aia care face valuri în jurul tezei de doctorat semnată de şefu’, parcă ar fi prima plagiată în ultimii ani..., când citesc „Teoria şi metodologia curriculum-ului: statut epistemologic, dezvoltări”, miniştrii se fac că-şi şterg ochelarii, încredinţează materialul unui inspector responsabil cu curriculi-curricula funiculi-funicula şi pleacă la partid, că se discută fondurile pentru postaci, afişe, lipitori de afişe şi rupători de afişe pentru alegerile locale. Şi aşa se aleg şcolarii cu încă o modernizare a învăţământului, li se mai îngreuiază dulapurile-ghiozdan pe care le cară bunicii în spate cu încă un kilogram. Noroc că părinţii plătesc meditaţii, adesea chiar profesorilor de la clasă, incest intelectual numea cineva gestul ăsta meta-curriculi-curricula. E la fel de adevărat că am şi eu jocul meu, aproape joc de societate, că-l practic oriunde îmi cade în mână un caiet-supliment-la-manual, o carte pentru elevi: întrebarea, pe care o formulez cu voce tare dacă nu sunt nepoţii în jur, că nu vreau să le distrag atenţia de la tema principală, „Ana are mere”, este la ce pagină găsesc prima eroare de gramatică, de tipar sau de traducere. Multe „materiale auxiliare” didactice sunt traduse din limbi străine, probabil de absolvenţi/te de liceu cu o singură oră de engleză pe săptămână, şi aia făcută de profa de franceză, după ce a lucrat vreo opt ani în Italia, câştig sistematic pariul cu cei care susţin că nu e nicio eroare înainte de pagina doişpe... Vă prindeţi?... În fond, ce nevoie avem noi de latină?!...

Pin It

Economiseşte timp şi bani abonându-te la  la orice poștaș sau oficiu poștal din județ ori din țară!

Abonamentul pe o lună costă 15 lei, pe trei luni 42 de lei, pe șase luni 80 de lei, iar pe un an 150 de lei.