Întâlnire literară cu iz de flori de tei...
Întâlnirea cenaclului literar, care a avut loc marţi la Secţia pentru copii a Bibliotecii Municipale, a fost de departe una dintre cele mai cordiale de până acum. "De vină" pentru această atmosferă - care i-a scos pe iubitorii de cultură din protocolarul obişnuit al întâlnirilor de acest fel - a fost nimeni altul decât Mihai Eminescu, poetul de suflet al celor mai mulţi dintre aceştia. Învăluiţi de mireasma difuză a florilor de tei aduse de prof. Daniel Dejanu şi fermecaţi - parcă pentru prima oară - de mesajul odorifer al poeziei eminesciene, invitaţii au adus un elogiu memoriei marelui bard al literaturii române. Cei 127 ani de la veşnic regretabilul exitus (15 iunie 1889) al făuritorului de vers cu mlădiere de cântec au (re)trezit în conştiinţa oaspeţilor o dulce melancolie, dar au reprezentat un bun temei pentru a înălţa spre poet gânduri din cele mai nobile şi cele mai sincere omagii.
În cadrul întâlnirii moderate de managerul instituţiei gazdă - ing. Marian Ghiţă, au luat cuvântul şi şi-au adus umilul prinos prof. Constantin Voiculescu şi Daniel Dejanu. Primul a vorbit cu deosebită stimă despre poetul de geniu şi a abordat viaţa şi opera acestuia. "Marele poet român nu înseamnă o apariţie întâmplătoare şi nici un astru aruncat în mâna zgârcită a destinului pe firmamentul poeziei româneşti. Istoria culturii noastre ne spune că forţa creaţiei lui Eminescu provine în primul rând din faptul că şi-a tras seva din fiinţa poporului român, din milenara lui istorie, din bogata creaţie şi înţelepciune populară. Eminescu a izbutit să dea poeziei româneşti valoarea eternităţii. Odată cu el, poezia română a intrat în universalitate", a spus prof. Voiculescu, amintind totodată despre cele trei elemente specifice eminescianismului - respectul faţă de limba română, relaţia poeziei culte cu folclorul şi mitologia autohtonă şi legătura cu istoria, toate din dorinţa de a cuprinde şi de a păstra închistat pentru totdeauna specificul naţional în versurile sale.
Prof. Daniel Dejanu a vorbit mai departe despre activitatea literară a poetului, pornind cu debutul din ianuarie 1866 cu poezia "La mormântul lui Aron Pumnul" - pe care a semnat-o M. Eminovici - închinată memoriei profesorului său şi apărută în broşura tipărită la moartea acestuia, "Lăcrămioarele învăţăceilor gimnăziaşti den Cernăuţi la mormântul prea iubitului lor profesor Arune Pumnul". A amintit de colaborarea poetului cu revista "Familia" din Pesta, care a început în acelaşi an, după ce talentul său a fost remarcat de fondatorul acesteia, scriitorul şi publicistul Iosif Vulcan. Debutul oficial în poezie a avut loc la 25 februarie 1866, în nr. 6/1866 (25 febr. - 9 mart.) al revistei, cu poezia "De-aş avea... ", semnată pentru întâia oară Mihai Eminescu (numele fiind schimbat de I. Vulcan din Eminovici în Eminescu). Avea pe atunci 16 ani.
Prof. Elena Eşanu-Şerbănescu, prof. Aurelia Corbeanu, George Cârstea şi poeta Constanţa Ioniţă au dat citire unor poezii aparţinând poetului sau creaţiilor proprii în cinstea acestuia, în timp ce prof. Florica Popa a ales să cânte fragmente din cele mai cunoscute melodii pe versuri eminesciene - "Vezi rândunelele se duc", "Sara pe deal", "Pe lângă plopii fără soţ", "Mai am un singur dor" şi altele. Curajul său i-a angrenat şi pe ceilalţi în acest act muzical, rezultând un cor ex tempore care a provocat multă emoţie în rândul participanţilor la întâlnire. Prezentă la întrunire, poeta de factură religioasă Ioana Olteanu a citit o creaţie lirică din tinereţe, pe tema dragostei, vizavi de discuţia legată de debutul literar al lui Eminescu.
În partea a doua a întâlnirii, prof. Nicolae Moisescu a vorbit despre opera inconmensurabilă şi despre personalitatea enciclopedică a istoricului Nicolae Iorga, născut pe 5 iunie 1871 - un "Voltaire" al culturii româneşti din acele vremuri, după cum spunea George Călinescu. Un erudit precoce şi un patriarh al culturii române, a absolvit Universitatea din Iaşi într-un singur an cu diploma "magna cum laude", apoi a continuat studiile universitare la Paris, Berlin şi Leipzig, obţinând doctoratul (1893) la numai 23 ani. Cofondator al partidului Partidul Naţionalist-Democrat în 1910, membru al Parlamentului, preşedinte al Camerei Deputaţilor şi al Senatului, ministru şi, pentru o scurtă perioadă, prim-ministru, Iorga a fost un soi de copil minune, polimat şi poliglot, care a avut o activitate ştiinţifică prolifică: 1.003 volume, 12.755 articole şi studii şi 4.963 recenzii, întreaga operă culminând cu "Istoria României", în zece volume.
La rândul său, prof. Cezar Bădescu a ales să discute despre Gheorghe Lazăr - născut tot pe 5 iunie, dar în 1779, fondatorul învăţământului în limba română din Ţara Românească. Meritul său este acela că a înfiinţat în 1818 prima şcoală cu predare în limba română, şcoala de la "Sfântul Sava", din Bucureşti, într-o vreme în care se învăţa în greacă. Întreaga întâlnire culturală a fost asezonată de colaboratorul bibliotecii, George Achim, cu melodii eminesciene. Înainte de încheiere, prof. Moisescu a fost felicitat pentru împlinirea venerabilei vârste de 80 ani, iar colegii săi i-au cântat şi l-au aplaudat.
