Lansare de carte Petre Barbu: scurtă incursiune în anii post-totalitarişti româneşti
Lansarea de carte a scriitorului şi jurnalistului Petre Barbu, care a avut loc săptămâna trecută în sala Orfeu de la C.C.A., a trezit în rândul invitaţilor vechi amintiri legate de traiul românilor din perioada pre şi postdecembristă, tocmai prin subiectul romanului reeditat de autor după 21 ani de la prima apariţie - "Dumnezeu binecuvântează America". Activând în domeniul presei de la începutul anilor '90, acesta a fost jurnalist la Flacăra, Cuvântul, Capital, Adevărul, iar în prezent este senior-editor la Forbes România. Scriitorul gălăţean a venit la Curtea de Argeş ca răspuns la invitaţia managerului Bibliotecii Municipale, ing. Marian Ghiţă, vechi prieten al acestuia din perioada în care au lucrat împreună la IPEE-Electroargeş. Timp de un an şi jumătate, cei doi au legat o prietenie având la bază pasiunea comună pentru literatură, care se materializa în ample discuţii asupra cărţilor citite de aceştia. Petre Barbu - care nu este membru al Uniunii Scriitorilor, îndeobşte pentru că nu a fost interesat de acest statut - are în palmares numeroase premii primite de-a lungul timpului pentru operele sale - atât proză, cât şi dramaturgie. Şi cu toate acestea, în modestia sa, încă se consideră un începător în tainele condeiului. De altfel, "emoţia pe care o redai în carte, cea pe care o trezeşti cititorului, aceea este tot ce rămâne după atâtea premii şi lauri. Cine credeţi că îşi va aduce aminte peste ani de aceste premii? În schimb, va fi amintită emoţia creată!", a spus acesta. A debutat editorial în 1993, cu volumul de povestiri "Tricoul portocaliu fără număr de concurs", publicat la Editura Cartea Românească, însă primul său roman a fost "Dumnezeu binecuvântează America", apărut în 1995, la Editura Nemira. La capitolul dramaturgie, patru schiţe din volumul "Până la capătul liniei" - "Gerul iubirii", "Rolul vieţii mele", "La o crâşmă din Fundeni" şi "Vai, sărmanul tată!" - au fost montate într-un spectacol radiofonic realizat de regizorul Attila Vizauer (Radiodifuziunea Română, 2013). Mai mult, "Tatăl nostru care eşti în supermarket" a fost desemnată drept cea mai bună piesă a anului de către juriul UNITER în 2003. Cel mai recent roman al lui Petre Barbu este "Marea petrecere" - apărut în 2014, la Editura Cartea Românească - pentru care autorul a primit, în 2015, Premiul liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte, acordat în fiecare an la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT).
Romanul "Dumnezeu binecuvântează America" a fost scris în perioada 1992-1993 - în perioada în care autorul lucra la revista Cuvântul, pe vremea răposatului Radu G. Ţeposu - şi prezintă povestea unei familii de români care încearcă să îşi croiască un drum prin viaţă, în contextul social-istoric al primilor ani de libertate. Personajele romanului sunt fie mânate de elanul tinereţii, sub iluzia promisiunii unei vieţi mai bune şi mai efervescente, fie aflate la o vârstă la care le este greu să se mai adapteze la noul trai, nutrind în suflete nostalgii şi resentimente. Tema ar putea fi rezumată ca un perpetuu zbucium al unor personaje ce au trăit în limitele inhibante impuse de un regim totalitar şi care nu ştiu cum să facă faţă unei provocări aşa de mari: libertatea! Desigur, nu mai este o temă actuală şi tocmai aceasta a fost obiectivul scriitorului: să testeze dacă, după 21 ani, textul mai rezistă şi mai are priză la noua generaţie de cititori şi dacă mai poate aduce vânzare.
Despre procesul de creaţie a poveştii romanului, autorul a mărturisit că a câştigat o bursă Soros, despre care se ştie că pe acea vreme se oferea scriitorilor care doreau să publice o carte nouă. Timp de un an de zile, acesta a primit câte 100 dolari lunar - o sumă frumoasă pentru anii '90! - din care şi-a cumpărat o bibliotecă de lemn. Anterior etapei de aşternere pe hârtie, în iunie 1990, Petre Barbu fusese plecat timp de o lună în America la iniţiativa celor de la revista Flacăra, la care lucra pe atunci, în cadrul unei burse de jurnalişti. Scopul era unul clar: acela de a observa diferenţele dintre cele două culturi şi de a se întoarce cu detalii şi informaţii din care să scrie articole de gen. Impactul pe care l-a avut asupra sa întâlnirea cu o cultură care dispunea de libertate după bunul plac, cu o ţară a supermarket-urilor cu autoservire, a diversităţii ameţitoare de produse şi servicii, i-a generat tânărului jurnalist acel fenomen cunoscut sub numele de şoc cultural. Plecat dintr-o colivie până de curând totalitaristă, dintr-o ţară care era în plin proces - defectuos de altfel - de tranziţie, într-o ţară a tuturor posibilităţilor, cu diferenţe majore pe toate planurile, acesta a fost profund marcat, astfel că la întoarcere nu a reuşit să scrie decât un articol chinuit pentru revistă. Adevăratul rod al scurtei sale vizite în SUA a fost romanul apărut 5 ani mai târziu, după lungi meditaţii şi observaţii, multe dintre ele împărtăşite de autor publicului prezent la întâlnire.
În cadrul evenimentului de lansare s-a ascultat un fragment din spectacolul radiofonic realizat de regizorul Attila Vizauer şi s-a vizionat episodul "Cartea de la ora cinci", a lui Dan C. Mihăilescu, în care acesta a vorbit despre romanul reeditat al lui Petre Barbu. Scriitorul a venit la Curtea de Argeş însoţit de Constantin Năstase, directorul Editurii Tandem Media, la care a apărut ediţia a doua a romanului. S-au purtat dialoguri între autorul cărţii şi invitaţii din sală, iar apoi a urmat sesiunea de autografe. La final, tânărul interpret Alexandru Mustea a pregătit o arie dintr-o operă pe care a susţinut-o în faţa invitaţilor.
