Editorial LA ŢINTĂ - Cu sacii în căruţă
Aşa par să fie onorabilii de pe scena politică locală. Altfel nu s-ar putea explica somnolenţa în care se complac după alegerile locale. Validaţi în jurul datei Solstiţiului de vară, s-au bronzat la soarele mandatelor ori s-au ascuns după buruienile neîmplinirilor. S-au dat la fund - cum se zice. Nici nu mai contează la al cui. Unii s-au ales primari, alţii consilieri locali sau judeţeni şi acum digeră ca nişte pitoni prăzile. Nu le mai pasă de alegerile parlamentare. Şi unii chiar au dreptate, căci n-am prea văzut să se dea de ceasul morţii în campania electorală pentru locale parlamentarii în mandat, ca să-i sprijine. Chiar dac-ar fi făcut-o, tot s-ar fi găsit scuze pentru a se sustrage de la munca de partid. "M-ai ajutat, ţi-am mulţumit; nu te ajut, nu-mi mulţumeşti!" Doamne, cât poate fi de simplă viaţa pe care unii se chinuie s-o complice! Mi-aduc aminte cum se dădeau mari lideri locali nişte candidaţi la posturile de primari şi cum se urzicau ca nişte mimoze de câte ori bănuiau că ar fi fost atacaţi cumva, de cineva... Acum, la uşile celor mai multe sedii de partide s-au întins nişte pânze de păienjeni de toată frumuseţea. Probabil că în interior atmosfera este toxică. Şi cum şefii ştiu cum stă treaba, nu riscă! Altădată, după marile vacanţe, începeau să se bage în seamă politrucii noştri. Acum parcă li s-ar fi făcut şi lor lehamite de atâta bălăceală. Probabil că au constatat că nu suntem sub nicio formă ameninţaţi de o inflaţie de idei bune. Şi chiar dacă s-ar ajunge prin absurd la aşa ceva, cutuma este să fie înmormântate imediat ce se văd privilegiaţii sorţii cu mandatele în buzunare.
Stau şi mă binoclez la cele opt partide care s-au bătut pentru postul de primar al municipiului Curtea de Argeş: PSD, PNL, PAM, UNPR, ALDE, PMP, PRU şi PPUSL. A câştigat Constantin Panţurescu, de la PSD. Oare mai ştie cineva cine au fost oponenţii săi?... S-a mai auzit oare ceva despre candidaţii ce n-au prins nici măcar mandate de consilieri locali?... Dacă nu, să aşteptăm cu răbdare anul 2020, când ne vor împuia din nou memoria cu tot felul de elucubraţii. Aşa că trebuie să-i dăm uitării acum, ca să-i percepem atunci ca pe mari speranţe, nu? De ce s-ar da perdanţii alegerilor locale peste cap ca să-i facă parlamentari pe şefii de la judeţ, când tendinţa firească ar fi să-i trimită la origine?... Poate că suntem nedrepţi cu şefuţii ăştia de filiale locale de partid, căci nici la judeţ sau la nivel central nu s-au limpezit apele. Şi asta pentru că nu s-au încheiat încă licitaţiile cu oferte în plicuri sau în spatele uşilor închise. Pentru că orice-ar spune unii sau alţii, un post de parlamentar se cumpără. Iar singurii care au spus şi cam cu cât, având cu adevărat sânge în instalaţie, au fost cei de la ALDE, când au anunţat acele 63.000 euro. Suma tradusă în lei este ceva de speriat. Iar dacă la un partid de talia celui al lui Tăriceanu se cere atât, nici nu îndrăznesc să mă gândesc cât pot solicita cei de la PSD sau PNL. Dar nu pot să nu mă întreb cum se pot recupera bănişorii ăştia, căci nu-mi pot închipui că aceia care sunt dispuşi să-i dea sunt proşti cu spume. Şpaga politică este cheia reuşitei, după cum ne tot informează DNA, când îi acuză pe unii sau pe alţii de colectare în stil mare. Asta ca să nu mai vorbim despre războiul dosarelor, acuzat şi de marele maestru, care a fost şi rămâne ex-preşedintele ţării Traian Băsescu. Dumnealui anunţa că există o ameninţare serioasă asupra fiicei Ioana şi a soţului ei, acuzaţi de lucruri paralele cu prevederile legale, ce l-ar putea face să solicite custodia nepotului. Adică să ajungă părinţii micuţului la Beciul Domnesc, din ordinul Laurei Codruţa Kovesi. Şi mai vorbea dumnealui despre o conspiraţie contra familiei sale, în care sunt angrenaţi procurori şi împărţitori ai dreptăţii. Cum o rămâne cu imparţialitatea justiţiei - reuşita cea mare a mandatelor cu care se lăuda onorabilul? Asta nu se spune, că doare prea rău, după ce a fost silit să-şi retragă candidatura la postul de primar general al capitalei, în primăvară. Deci, n-are rost să criticăm organizaţia locală a PMP, despre care habar n-avem dacă mai există şi cine o conduce sau, mă rog, a luat-o în custodie. Cine are sacii în căruţă, să fie cu ochii pe ei, ca să nu-i piardă. Iar cei ce vor să-i suie-n limuzine, să-şi ia ochii de pe sacii altora!
