Editorial LA ŢINTĂ - Varză de Bruxelles
Asta este imaginea conducerii ţării, care este tot atât de apolitică şi tehnocrată pe cât sunt eu de călugăr. Şi n-ar trebui să ne mire, pentru că se prezintă după chipul şi asemănarea stăpânilor care trag sforile să manevreze păpuşile de cârpă sau de gumă pe care le-au instalat ca să dea impresia că lucrează în folosul "boborului" aiurit de interminabilele şiruri înlănţuite de diversiuni. În planul guvernării, este tot mai limpede faptul că premierul este mai puţin Dacian şi mai mult Julien, iar subordonaţii săi nu-l dezamăgesc. Pentru guvernaţi, administrarea problemelor ţării este "Cioloş", termen intraductibil pentru mulţi, dar care începe să capete tot mai pregnante valenţe metaforice. Chiriaşul principal de la Palatul Victoria, pe care şeful statului Klaus Iohannis l-ar vrea concesionar al spaţiului, acţionează în spiritul democraţiei originale iliesciene, râmnind evident la statutul de despot luminat. Curtat, chiar implorat să rămână pe post, pentru că preşedintele navetist între Palatul Cotroceni şi Sibiu n-a identificat printre liberalii Alinei Gorghiu un candidat de premier care să se încadreze în tiparul cerut de dumnezeii din umbră, Cioloş se simte destul de tare pe poziţie nu numai să facă ce-l taie capul, dar şi să pună condiţii ca să rămână. Pentru dumnealui nu contează moţiunile votate de parlamentari, pentru a elibera din funcţii nişte miniştri care au nemulţumit forţele politice: îi păstrează în post fără explicaţii suplimentare, sugerând doar că aşa trebuie! Faptul că n-a zburat-o pe Raluca Prună din guvern i s-a părut o injustiţie europarlamentarului Monica Macovei, dar asta nu-l impresionează pe prim ministrul care se uită după altceva... Însă reacţionează dur, cum s-a întâmplat cu manifestaţia unionistă de sâmbătă, când jandarmii au ajuns să se încaiere cu demonstranţii. Problema este prea complexă şi prea controversată pentru a-i descâlci acum iţele dintre interesele divergente, plasate cu mult deasupra celor ale acestui popor lăsat de-a lungul istoriei la cheremul tagmei jefuitorilor - cum plastic se exprima Tudor Vladimirescu în 1821. El şi-a pierdut capul, dar adevărurile pe care le-a spus încă mai dor.
Preşedintele ţării este în război total cu nr. 2 în ierarhia statului, preşedintele Senatului şi anunţă că urmează să apară nişte dosare dure, care vor atârna greu în ecuaţia electorală pe care trebuie s-o rezolvăm noi, alegătorii, în 11 decembrie. Călin Popescu Tăriceanu, susţinut de PSD la şefia Camerei Superioare a Parlamentului României, denunţă comportamentul dictatorial al lui Klaus Iohannis şi spune că l-ar fi copiat pe predecesorul Traian Băsescu, dând de înţeles că ar da ordin procurorilor ce dosare să scoată la iveală. Concluzia sa şi a celor care-l susţin este că separaţia puterilor în stat este un basm de adormit copiii, câtă vreme "cotroceanul" ar fi "făcut-o" pe Laura Codruţa Kovesi, pe mână cu Eduard Helvig, când s-ar fi dat mână liberă să fie spionată de foşti angajaţi ai Mosad-ului. Cum s-ar spune, există un război între SRI şi DNA. Legitim este să ne întrebăm ce-o fi făcând în acest timp SIE, de ce-o fi demisionat intempestiv Răzvan Mihai Ungureanu de la conducere şi, mai ales, de partea cui s-o fi dat? O fi cu triada Iohannis-Gorghiu-Cioloş, cu tandemul Dragnea-Tăriceanu, cu "tătucu' Băse" ori aşteaptă porunci de la Duhul Sfânt?... Toată chestia asta îmi aduce aminte de un banc de pe vremea lui Ceauşescu. Atunci, un propagandist îi explica unui unchiaş cum va fi în comunism, când nu va mai avea nevoie de bani, căci va merge în fiecare zi să-şi ia varza cotidiană pe cartelă de la piaţă. Şi când omul a îndrăznit să spună că nu va putea mânca în fiecare zi numai varză, căci nici nu-i plăcea cine ştie ce, i-a replicat: "O să-ţi placă, fi-ţi-ar pielea ta a dracu' de hodorog, o să-ţi placă mai mult decât ciulinii de pe marginea şanţului, n-ai tu grijă!..." Cam aşa se prezintă situaţia şi în prezent, cu varza asta nobilă, de Bruxelles, că' doar suntem europeni, ce mama la dreap-ta!
Politica argeşeană nu face excepţie, iar ce-am văzut duminică la Valea Iaşului, mi-a întărit convingerile mai vechi. Liberalii au venit separaţi la ziua comunei: cei din Curtea de Argeş au deschis drumul colegilor de la Piteşti, care s-au îmbulzit mai întâi pe la alte evenimente. Miuţescu şi Alecsei, transformaţi într-un soi de pătrunjel sau mărar, ca să nu zicem direct buruian plivit, au sosit cu Mitrofan şi Moisescu şi au luat masa separat. Iani Popa, recent întors dintr-un voiaj de plăcere sau de instruire prin Belgia, a pozat cu trupa lui în conopide. Asta judecând după definiţia lui Mark Twain, care spunea despre conopidă că ar fi o varză cu studii superioare. PMP a fost destul de discret, cu mister Bulf, care are o figură destul de comună, încât poate fi confundat cu oricine, ceea ce nu se poate spune despre consilieul municipal Ionel Păunescu, aflat - de voie, de nevoie - cu un picior în... mă rog, ce preferaţi dvs. ALDE a făcut o demonstraţie de forţă, cu gecile inscripţionate cu siglă, între care se pierdea fostul primar al Piteştiului, Tudor Pendiuc, dar străluceau Simona Brătulescu şi Andrei Gerea. PSD, cu trupa condusă de Ion Mînzînă, a fost destul de discret, dar a avut destulă forţă pentru a strânge în juru-i organizaţia locală în frunte cu cei trei consilieri. Am constatat însă o lipsă: cea a senatorului Iulian Cristache, rămas fără partid, dar încă în mandat până după alegeri. Înainte era de bază lângă trupa PSD, acum, după ce a trecut de la PP-DD la UNPR, unde era şi lider judeţean, fuse pe la PRU, de care divorţă pe motiv de incompatibilitate de vederi cu Bogdan Diaconu şi se duse taman la "roşii"... Asta e, dragii moşului: dacă vă place varza, poftă bună!
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l acum şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
