Editorial LA ŢINTĂ - Să ne promovăm valorile!
Acesta pare mai mult decât oricând comandamentul prezentului. Ofensiva globalizării prin deznaţionalizare este mai dură decât cea stalinisto-kominternistă. Este o realitate pe care interese oculte fac eforturi considerabile s-o minimalizăm. Şi pentru asta se investesc sume considerabile. La noi, mai mici decât aiurea, pentru că sărăcia este destul de mare pentru a cumpăra totul, inclusiv conştiinţe la preţ de dumping. N-am să cânt acum în struna politicienilor care aruncă pe piaţă scenarii apocaliptice. Dar se vehiculează parcă prea multe nume asupra cărora planează bănuieli fundamentate că ar fi făcut parte fie din agenţi securisto-kaghebişti, fie a altor reţele de spionaj externe, mai prezenţi decât oricând în culisele luptelor pentru putere din România. Minima prudenţă ne obligă să nu trecem uşor peste asemenea ipoteze, fie şi pentru că s-au întâmplat prea multe ciudăţenii din 1990 şi până în prezent. O simplă inventariere a celor ce ne-au condus în această perioadă şi a celor care se pregătesc s-o facă în continuare face orice comentariu de prisos. N-aş vrea să fiu răutăcios şi să mă întreb dacă instalarea lui Klaus Iohannis la Cotroceni a fost o întâmplare care a deschis calea accesului la guvernare pentru Dacian Julien Cioloş ori pentru alternativa fluturată ipotetic-intelectualist, Călin Georgescu. Ar trebui să fim nişte naivi dacă am crede că USB, formaţiune politică apărută din neant, poate realiza un scor considerabil la alegerile locale şi acum este deja promovată ca o forţă pentru parlamentare. Cu un lider gângăvit, fără pic de carismă, care mai degrabă trezeşte instincte materne ori pornirea de a-l ajuta să treacă strada cu acea Madame Clotilde a lui, este de-a dreptul indecent să-i pui în spate ceea ce nu poate duce. Nu ştiu cine crede că un tip ca Nicuşor Dan poate mobiliza masele ca o întrupare a lui Mihai Viteazul, dar aud tot mai apăsat spunându-se cine-l plăteşte pe el şi pe cei ce-i dau avans să iasă-n faţă. Şi mi-e de-ajuns, pentru că orice chestie care include cuvântul "salvare" mi-aduce aminte de fostul FSN!
Să fim înţeleşi: am tot respectul pentru elitele autentice care fac performanţă în domeniile lor, dar m-apucă lehamitea când le văd băgându-se în politică la porunca stăpânilor străini. Mă închin în faţa unei valori ca acad. Gheorghe Păun, care face strict ceea ce ştie foarte bine, cu rezultate excepţionale. Şi nu-i pot ierta pe guvernanţii care şi-au bătut joc de istoria naţională şi aproape că au scos-o din programa de învăţământ. Pas cu pas s-a urmărit distrugerea patriotismului, căruia i se sapă la temelie, la istoria neamului. Se speră astfel ca peste câtva timp să nu mai ştie generaţiile tinere de unde ne tragem, ce-au făcut strămoşii şi cât le datorează ingrata Europă, care ne tratează ca pe nişte toleraţi, nu ca pe membri cu drepturi depline, egali cu toţi ceilalţi. Şi nu pot decât să mă bucur că în acest Argeş milenar, care a fost şi a rămas leagănul neamului şi limbii româneşti, se mai găsesc oameni care trudesc pentru a ne ajuta să cunoaştem istoria adevărată. Şi aş avansa numele a doi pe care-i ştiu destul de bine: istoricul Grigore Constantinescu şi prof. domnişan George Baciu. Ambii au legături strânse cu valea Râului Doamnei. Nu voi zăbovi acum asupra vastei opere a fiului preotului martir din Poenărei, Ioan Constantinescu, ci voi nota că vineri, prof. Baciu lansa la Piteşti "o carte domnească" despre istoria obştilor săteşti de pe valea acestui râu. Patru secole de istorie concentrate în mai puţin de 400 pagini, incluzând fotografii şi documente, o veritabilă monografie a zonei, care ne dă măsura unei munci titanice făcute cu dăruirea pe care numai dragostea adevărată o poate hrăni. Importanţa acestei cărţi ţine de faptul că acele obşti săteşti au fost şi rămân nuclee de rezistenţă ale acestui neam năpădit de toate lăcustele şi ciumele lumii vechi şi noi până în zilele noastre. De aici trebuie să ne tragem seva puterii de a rezista în faţa atacurilor clonelor sorosiste şi a celorlalte lifte hoaţe, pe care avem datoria să le trimitem de unde au venit în 11 decembrie!
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
