LA ŢINTĂ: Alegeri cu "cântec", în diaspora
Duminică ne-am făcut din nou de râs în faţa lumii prin modul în care s-a organizat votul în diaspora. Mii şi mii de români n-au reuşit să voteze la Paris, Londra, Munchen, Viena, Torino, Stuttgart sau dincolo de ocean, la Toronto, în Canada. Cererile de prelungire a programului secţiilor de vot aglomerate până la finalizarea exercitării dreptului de vot a tuturor doritorilor, au fost respinse de Biroul Electoral Central de la Bucureşti. S-au semnalat situaţii în care ambasadele sau consulatele au fost blocate de protestatari şi chiar sediul Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti a fost pichetat. Mioriticul "Hoţii!", "Hoţii!" s-a făcut auzit pe străzile metropolelor occidentale. Oamenii lui Klaus Iohannis au cerut prompt demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean, pentru deficienţele de organizare. Traian Băsescu şi-a întrerupt făcutul bagajelor pentru părăsirea Cotroceniului şi a încropit un comunicat plin de mânie prezidenţială târzie, prin care se alătura taberei lui Iohannis, cerând în plus şi demisia lui Bogdan Stanoevici, ministrul pentru Relaţia cu românii de pretutindeni. Să mori de râs, nu alta, constatând ce scurtă memorie are dumnealui, după ce acum cinci ani a câştigat cu voturile la foc automat, la interval de câteva secunde, exprimat la Paris şi în alte oraşe din străinătate! Unii chiar au regretat pe faţă că n-a fost suspendat din nou, căci duminică ar fi fost întrunite condiţiile pentru demitere, excluzând orice opoziţie din partea CCR.
Tabăra lui Ponta a parat, afirmând că ministerul condus de către Corlăţean şi-ar fi făcut impecabil datoria şi că disfuncţionalităţile semnalate s-ar fi datorat Autorităţii Electorale Permanente. Care, la rându-i, s-a apărat cu prevederile legii privind organizarea alegerilor prezidenţiale. Apoi a anunţat că a solicitat o întâlnire cu reprezentanţii MAE, astăzi, la prânz, pentru a încerca să elimine problemele semnalate, pentru turul doi. Însuşi Victor Ponta i-a acuzat pe unii dintre reprezentanţii partidelor din secţiile de vot din străinătate că au chiulit, generând interesat acele blocaje. Indiferent de ce-a fost cu adevărat, cert este faptul că destui români din străinătate n-au putut vota duminică. E greu de spus pentru cine ar fi optat şi, ca principiu, contează mai puţin. Problema este că acei oameni nu şi-au putut exercita un drept garantat de Constituţie. În aceste condiţii se mai poate vorbi despre stat de drept în România?... Răspunsul concret trebuie să-l dea cei aflaţi la "manşă", prin măsurile pe care le vor lua pentru turul doi. Altfel va trebui să constatăm din nou că "lupu-şi schimbă părul, dar năravul, ba!"
Modul în care sunt organizate şi se desfăşoară alegerile reflectă gradul de civilizaţie democratică şi de respectare a legilor ţării. După cele de duminică, destui sunt cei care au rămas cu un gust amar, fie ei compatrioţi care trăiesc în străinătate, fie rudele lor, din ţară. Cine dintre cei doi finalişti vor plăti oalele sparte în turul doi, e greu de anticipat şi poate chiar periculos, dacă luăm în calcul că în diaspora sunt vreo 3 milioane de români. Votul lor nu este de neglijat! Dacă mai luăm în calcul şi turismul electoral, dovedit de listele suplimentare întocmite în unele localităţi, şi nu numai, fără a pomeni despre alte diversiuni, organizatorii finalei prezidenţiale din 16 noiembrie au o misiune grea de dus la îndeplinire...
