LA ŢINTĂ: De ce tace Crin?...
Aceasta este una dintre întrebările fără răspuns pentru susţinătorii liberalilor şi nu numai. Electoratul este băgat în ceaţă, când se atinge acest subiect. Se ştie că fostul lider liberal a decis ruperea USL-ului, nu mai este un secret că a renunţat la preşedinţia Senatului şi chiar la candidatura pentru funcţia supremă în stat, dar când vine vorba despre cauzele care l-au determinat la astfel de gesturi, e o linişte de început sau de sfârşit de lume. Era de aşteptat să-l susţină în campanie pe omul pe care el însuşi l-a adus de la Sibiu, ca să fie premier în 2009, când a fost trântit Guvernul Boc. Prietenia care i-a legat pe Crin şi pe Klaus pare să fie deja istorie, judecând după poziţia mutului, adoptată de cel mai bun orator politic din ultima perioadă. Legitim este ca lumea să se întrebe ce soi de liberal este fostul lider Antonescu, actorul care pare să se fi dedicat rolului Frumoasei din pădurea adormită. Cu siguranţă, tăcerea sa foloseşte cuiva şi îl face iubit de toţi susţinătorii lui Victor Ponta.
La această întrebare, participanţii la conferinţa de presă a ACL de ieri, au încercat unele răspunsuri. Preşedintele Nichita Sandu a spus că-şi explică lipsa unui dialog cu Klaus Iohannis prin faptul că, la ora actuală, candidatul din turul doi, nu are ce-i oferi lui Crin Antonescu. Mai mult, a afirmat apăsat că-l socoteşte pe fostul lider un om politic terminat. Omologul venit de la PDL, Victor Suhan, şi-a exprimat însă convingerea că Antonescu va fi alături de Iohannis în turul doi, pentru că nu crede că un luptător ca dumnealui poate să stea pe tuşă în astfel de momente. Omul de afaceri Aurel Ilea a spus că, în mod sigur, Crin a avut motive foarte serioase să scoată PNL din alianţa cu PSD. Am remarcat grija cu care s-a ocolit şi bănuiala că ar fi existat motive ce l-ar fi putut sili să intre într-un con de umbră. Probabil că se repetă, cu anumite modificări, povestea din 2004, aceea cu "dragă Stolo...", dar cu alţi protagonişti.
În acest context nu putem trece cu vederea ofensiva judiciară, care pare să se accentueze zilele astea. Miercuri a izbucnit scandalul Blaga-EADS şi a făcut furori ştirea că Nicuşor Constantinescu, fostul preşedinte al CJ Constanţa, dat în urmărire internaţională pentru fapte de corupţie, ar fi fost găsit în Turcia. Ieri, baronul pesedist s-a întors în ţară, dar a izbucnit alt scandal: primarul cu şase mandate la Piteşti, preşedintele PSD Argeş şi al Federaţiei Municipiilor din România, Tudor Pendiuc, ar fi suspectat într-un dosar baban, tot de corupţie, motiv pentru care a fost "săltat" de mascaţii, ce urmau să-l ducă la Bucureşti, pentru cercetări. Totodată, Corpul de Control al premierului, a descins la Primăria Sibiu, condusă de contracandidatul lui Ponta. Procurorul general, Tiberiu Niţu, anunţa că s-ar putea redeschide Dosarul Flota, în care principalul vizat este încă preşedintele Traian Băsescu. Monica Macovei a anunţat, la rându-i, că a depus la Parchetul General plângeri penale pe numele lui Victor Ponta, Titus Corlăţean şi Bogdan Stanoevici, membri ai guvernului, pentru că au împiedicat accesul liber la vot al compatrioţilor din diaspora. Cine are de câştigat şi cine de pierdut din toate astea, e greu de anticipat.
Totuşi, ce să înţeleagă alegătorul de rând din avalanşa de fapte care-l năucesc? Când aude de şpăgi de milioane de euro, de bunuri imobiliare date pe sub mână ca mită pentru încheierea unor afaceri dubioase, el - omul simplu, terorizat de grija zilei de mâine - începe să se întrebe dacă n-a venit sfârşitul lumii. Şi se simte umilit, pe undeva, că n-a fost în stare să asigure familiei sale o viaţă decentă. Dar nu-i poate lua cineva mândria de a fi sărac şi cinstit! O fi bine, o fi rău aşa, Dumnezeu ştie...
