Editorial LA ŢINTĂ - Prostia îngroapă România
M-am săturat să tot aud emiterea unor panseuri pretins filozofice de genul tiraniei care ar sufoca România, interzicându-i intrarea pe calea normalităţii. Pentru mine sunt formulări teoretice emise de nişte amărâţi cu pretenţii de doctori docenţi în prostologie. Şi asta deoarece nu urmează calea normală a cercetării, astfel încât pornind de la efect să ajungă la cauze şi să le elimine prin măsuri legale ferme şi în spiritul civilizaţiei clasice. Democraţia originală de tip iliescian este o formă de idiotizare colectivă acceptată de parveniţii comunismului avizi de putere. Iar dacă s-ar fi mers spre acele cauze, indubitabil s-ar fi ajuns la rădăcinile răului, care ţin de emiterea unor legi de protecţie a corupţilor ce s-au manifestat în ultimele decenii ca nişte tâlhari la drumul mare. Învestiţi prin votul fraierilor să se ocupe de administrarea treburilor publice, au transformat visteria statului şi bugetele locale în izvoare de bunăstare personală, fapt cunoscut şi recunoscut de toţi politicienii, dar numai atunci când ajung să mănânce pâinea amară a opoziţiei. Iar dacă nu trecem cu vederea ştergerea graniţelor dintre puterile fundamentale ale statului democratic, care ar trebui să asigure echilibrul în societate, avem explicaţii pentru tot ceea ce pare ciudat naivilor, manipulaţilor şi milogilor ce stau cu mâna întinsă după pomana statului.
Săptămâna trecută, de pildă, preşedintele României, Klaus Iohannis, a decis să nu dea curs cererii formulate de către ministrul Justiţiei, Tudorel Toader şi s-o păstreze în fruntea DNA pe Laura Codruţa Kovesi. Unii l-au bolovănit cu vorbe grele, vorbind despre tirania prezidenţială, alţii l-au aplaudat susţinând că numai astfel se putea conserva spiritul de luptă anticorupţie. Ca simplu cetăţean, eu nu pot trece cu vederea aluzia făcută de chiriaşul de la Cotroceni, care dădea de înţeles că au existat şi presiuni externe ce l-au împins spre o asemenea decizie. Iar dacă numita Kovesi nu s-ar fi întâlnit în secret cu ministrul de Externe al Franţei la Ambasada din Bucureşti, parcă tot ar mai fi fost cum ar mai fi fost. Dar cum dumneaei şi-a permis să aibă legături discutabile şi cu oficiali americani, întrebarea legitimă pentru unul ca mine este dacă România a ajuns colonie franceză sau americană. Să ne mai amintim că am avut nu chiar demult un premier francofil, ce ne-a dovedit doar faptul că era o păpuşică manevrată din exterior, iar performanţele guvernării cioloşiste au fost aproape de zero absolut? Să vă mai spun cine l-a îmbrăţişat cu toată căldura liberală, ca şi pe Iohannis, făcându-i pe Brătieni să se răsucească în morminte?...
Acum, mai presus de orice, nu mă pot abţine să nu mă întreb ce neamul nevoii păzesc parlamentarii noştri, care s-au dovedit de-a lungul timpului incapabili să dea legile de care avea nevoie ţara, făcând însă concesii unor etnii privilegiate şi multinaţionalelor. Şi, la fel de retoric, de ce preferă actuala guvernare ceardaşul care sugrumă economia prin măsuri dezbinatoare ale claselor şi grupurile sociale sau etnice şi prin impunerea pe posturi ministeriale a unor persoane care au doar meritul de a juca după muzica liderilor... Iată, tot săptămâna trecută, Răzvan Burleanu şi-a păstrat postul de şef la FRF, zdrobind la vot un preprezentant al Generaţiei de Aur, Ionuţ Lupescu. Explicaţia de bază a fost tot cea cu tirania instaurată de Mircea Sandu în fotbal şi cizelată de urmaş. Este, dacă vreţi, o repetare a situaţiei din politică, unde Iliescu a permis prin indolenţă şi probabil pentru a-i fi iertate păcatele să se instaureze dictatura serviciilor într-un stat ticăloşit, perfecţionat de Băsescu şi Monica Macovei, pentru a-i servi acum lui Iohannis. Tot ce s-a făcut rău a fost posibil prin distrugerea sistematică a industriei, economiei, învăţământului, culturii, sportului, sănătăţii şi a tuturor celorlalte sectoare ale vieţii cotidiene. Chiar şi cei care mai aveau o brumă de minte au fost duşi în stare de disperare de grijile cotidiene şi de sentimentul zădărniciei luptei cu maşina de distrugere aflată la îndemâna puternicilor zilei. Am dovedit acest lucru vineri, când am asistat la o parodie de dezbatere publică pe tema taxelor şi impozitelor ce vor fi percepute în 2019 la Curtea de Argeş. Dezinteresul a fost total, căci numai un singur cetăţean, pare-se din cartierul Marina, s-a prezentat în sală pe lângă consilierii locali liberali Mădălin Marinescu şi Jean Chefani, pentru a se vedea cu doi reprezentanţi ai presei, Laura Ilie şi subsemnatul, cu viceprimarul Gabriel Jubleanu, cu consilierul primarului, Andreea Gheordunescu şi cu alte două angajate ale municipalităţii. După vreo şapte minute de discuţii controversate, dezbaterea s-a încheiat, pentru că era fără obiect. Deci, toţi concitadinii care n-au depus propuneri de modificări la proiectul prezentat în termenul stabilit anunţat sunt buni de plată anul viitor, după ce va trece şi prin maşina de vot din legislativ. Singura soluţie ar fi ca participarea la viaţa comunităţii să fie activă, chiar dacă anul trecut, când s-au stabilit taxele pentru 2018, participanţii n-au fost ascultaţi. Deci, cu atât mai mult se impunea ca vineri sala de la parterul primăriei să fi fost arhiplină!... Ceea ce este foarte îngrijorător este faptul că starea de lehamite pare să-i fi cuprins şi pe aleşii noştri din 2016, căci după Ion Şerban, l-am auzit şi pe Mădălin Marinescu spunând că n-ar mai candida pentru un nou mandat în 2020, deoarece este sub demnitatea lui de om să facă figuraţie într-o opoziţie de operetă. Concluzia ar fi doar una: corupţia este favorizată de prostia generalizată în care ne complacem şi dacă nu ne întoarcem la luciditate, ne merităm soarta!
P.S. Din spirit de corectitudine trebuie să remarcăm faptul că strada Despina Doamna şi alte câteva şi-au îmbunătăţit imaginea după tratamentul de cosmetizare facială cu asfalt executat de specialiştii de la SPGC. Acţiunea trebuie continuată, pentru că este de preferat o haină peticită, dar curată - după ce au intervenit şi angajaţii de la Salubritate - decât una hărtănită ca un praz lovit de grindină.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
