Editorial LA ŢINTĂ - Avem un referendum. Ce facem cu el?...
Sâmbătă şi duminică, naţia română este aşteptată la urne. Ca să voteze pentru familie. Care familie, că e botezată în fel şi chip?... Aici mulţi sunt puşi în dificultate. Tradiţional, vreau să spun. Pentru că românul, de când se ştie, votează la ce-o ieşi! Dovada irefutabilă o pot furniza rezultatele obţinute de la Duminica Orbului până în prezent. Totul a fost pe bâjbâite, ca-n sindromul caprei bolnave. Păi da, că dobitoaca atunci când e apucată de durerile facerii, se dă Răului. Se dă Răului de speriată. Şi se jură c-o să stea cuminte: "Nu mai faaac!..." Dar după ce trece hopul cu bine, sare din nou pârleazul: "Mai încerc odaaat'!..."
Şi cum să nu fie derutat amărâtul de român? El este caz unic în lume: e băiat de băiat! De la primele bălmăjeli de vorbe i se bagă-n scăfârlie că s-ar trage din Traian şi Decebal. Şi-acum, chiar de l-ai bate, n-ar şti să spună care-a fost bărbatul din concubinajul ăla antic. Mai vechi, care va să zică, decât Apostolul Andrei, care cică ne-ar fi creştinat neamul. Că' dacă era mai nou, rămânea sfântul fără obiectul muncii. Şi fără loc în calendar! Asupra pensiei speciale n-are rost să ne pronunţăm, că partidele care le-au împărţit au apărut mai târziu, ca nişte accidente genetice.
Dar ce ne freacă pe noi grija cu votul? Avem bani, facem referendum! Şi ne ducem la urne, ca să mai vedem lumea. E vreme frumoasă şi nici nu contează ce iese. Sau ce nu iese, pentru că n-o să fie cineva amendat dacă se mai aruncă nişte bani pe fereastră. Măcar de le-ar reteza macaroana parlamentarilor cu pensiile speciale, că problema de la referendum, ei trebuiau s-o rezolve. Că nu i-am trimis acolo să huzurească pe banii noştri. Ci să ne ajute să trăim mai bine. Să dea legi şi bani pentru investiţii în dezvoltare durabilă. Şi să-i pună la muncă pe puturoşi. Să strângă robinetul risipei şi să dea legal nişte şuturi în fundurile împuţite ale familiilor tradiţionale de pomanagii politici. Şi nu în ultimul rând, să-i zboare din posturile de responsabilitate pe proşti şi să trimită toate căzăturile la origine!
Altfel o să trecem în prostie dintr-un protocol secret în altul şi din criză în criză, revenind la sindromul vacii nebune, de la pesta aviară la cea porcină şi la alte chestii ruşinoase. Să nu ne mai dăm ce nu suntem, câtă vreme la controlul medical al elevilor în unele clase s-au găsit în prima zi de din noul an şcolar exemplare cu păduchi. Oare clasa noastră politică stă mai bine?... Dacă judecăm numai după modul în care ne priveşte Europa, teamă mi-e că suntem priviţi ca unii care au pureci cu păduchi pe ei. Dar să nu disperăm: oricând putem scoate banii necesari pentru un nou referendum! Teme vom găsi mai multe decât finanţări pentru obiectivele naţionale. Să nu vă gândiţi la cele care ţin de Sfânta Treime a Unităţii, că se supără Kelemen Hunor şi iar suspendă protocolul cu guvernanţii. Care tot amână să-i predea necondiţionat Ţinutului Secuiesc, să aresteze Limba Română înlocuind-o cu maghiara şi să decreteze instaurarea ateismului şi renunţarea la credinţa ortodoxă.
C-aşa-i la noi: fiecare cu ce-l doare! Unii au grija referendumului de sâmbătă şi duminică, iar restul oamenilor de rând au grijile lor cotidiene. Griji traduse prin lipsuri la toţi cei ce nu-şi numără zecile de milioane lei vechi la chenzină, ci datoriile care ameninţă să-i lase săraci lipiţi pământului. Pentru amărâţi, lozinca "Mai bine pentru mai mulţi" se traduce într-un singur fel. N-am să vă spun cum, pentru că toţi ştim unde i-am trimite pe cei puţini care i-au întors pe dos sensul. Şi le-am arăta direcţia fără vot la vreun referendum, căci noi n-avem bani să plătim pentru aşa ceva...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
