Editorial LA ŢINTĂ - "Mânca-v-ar urşii!"
Aşa le-au urat nişte păstori, duminică, la Corbi, unor băieţi care erau în campanie electorală pentru alegerile europarlamentare şi împărţeau pliante printre oameni. Supravegheaţi de lideri care nu prea ştiau nici ei ce era de capul lor pe-acolo, bieţii de ei căutau să-şi facă treaba cât mai bine, în speranţa că-şi vor găsi un loc sub soarele politicii. Care domeniu este unul dintre cele mai profitabile pentru cei ce nu pot să performeze decât ca nişte "gurişti" mincinoşi de profesie ce trăiesc sub semnul lui "Vom face şi vom drege, votaţi-ne pe noi, ca să fie mai bine pentru voi!" Aiurea-n tramvai, căci acum este limpede şi pentru cei mai puţin dotaţi cu materie cenuşie, că aceia ce ajung în funcţii sunt loviţi subit de boala amneziei. Numai proştii din vocaţie se mai uită-n gura politicienilor. Cei destupaţi la minte nu se sfiesc să-i trimită la origine, cu năduful de rigoare. Iar titlul acestui material este blând de tot. Păi da, căci dacă luăm în calcul faptul că unuia, mai copt ca vârstă, gata să vâneze muşte sau alte bâzdâgănii, care umbla mândru cu un tricou pe care scria sloganul "Fără hoţie ajungem departe!", i s-a spus hâtru ceva de genul "Tataie, ai dreptate, că dacă fură ceilalţi mai puţin, rămâne mai mult pentru voi!..." Concluzia a tras-o altul, mai aplecat spre lucruri practice: "Mari hoţi ăştia, dom'le!... Zău dacă nu m-ar convinge de-ar spune noi furăm cel mai puţin!..." De râsul lumii au fost însă cei care şi-au împărţit pliantele şi celelalte materiale electorale moldovenilor de dincolo de Prut, sub supravegherea liderului judeţean, un tip plin de icre, care în timpul lui Băsescu fusese recompensat cu un post într-un minister al plimbăreţilor!
Ceea ce n-au înţeles papagalii de lideri politici de circumstanţă este faptul că oamenii s-au cam săturat de minciunile lor. Şi că-i privesc ca pe nişte arătări ce-şi dau diletantismul pe faţă şi prin sloganurile lor electorale lipsite de substanţă şi numai bune de persiflat, materie în care oamenii de rând sunt adevăraţi profesionişti ai umorului negru - de cele mai multe ori. Cei ce trăiesc în viaţa reală confruntaţi cu lipsurile cotidiene şi cu probleme pentru care cei pe care i-au ales să-i conducă nu au soluţii sau curajul de a le aplica, nu-i pot privi cu ochi buni. Oamenii cu care am discutat la Corbi trăiesc din vremuri imemoriale din creşterea animalelor şi cultivarea pământului. Gospodari harnici, ambiţioşi şi mândri, s-au trezit în ultimele decenii că nu au cum să-şi valorifice produsele. Unul dintre ei îmi mărturisea cu durere faptul că şi-a redus la un sfert numărul oilor pe care le avea "ăl bătrân"... Şi asta pentru că lâna atât de căutată cândva, ca şi carnea sau brânzeturile, nu mai au vânzare pe piaţă. Şi decât să le dea pe mai nimic, preferă să-şi găsească alte ocupaţii! Tineretul îşi ia lumea-n cap şi pleacă dincolo de hotare, considerând că aici, în vatra strămoşească, nu mai are viitor. Interlocutorul meu mi-a povestit cum, acum câţiva ani, a încercat să se descurce înlocuind prunii vechi cu material săditor nou, după care s-a trezit că nu avea ce face cu ţuica şi cu merele pe care nu le mai achiziţionează cineva, aşa cum se întâmpla în timpul comunismului. Urmarea: o sumedenie de terenuri se pârlogesc, nu mai sunt baci meseriaşi capabili să facă brânza de burduf care altădată era mândria acestor meleaguri, iar lipsa unei legi a ţuicii şi accizele taie cheful oricui de a mai munci pentru producţii ce n-au piaţă şi nu aduc profit. Colac peste pupăză, urşii fac prăpăd prin satele de sub munte masacrând animalele de curte şi autorităţile nu au soluţii pentru a-i proteja pe oameni şi agoniselile lor de atacurile jivinelor. "Viaţa omului e mai puţin preţioasă decât cea a fiarelor codrului. Păi, e drept să fie aşa?..." Sigur că nu e şi i-am spus deschis părerea mea, dar asta nu prea l-a consolat. Zilele acestea, primarul Gheorghe Stoican, din Arefu, localitate care este în mod tradiţional ţinta predilectă a urşilor, a lansat pe internet un apel ce demonstrează lehamitea locuitorilor: i-a îndemnat pe cei ce ne conduc să adopte câte un urs, dacă tot le sunt atât de dragi! Invitaţia este valabilă şi pentru aşa-zişii iubitori de animale cărora nu le pasă de semeni, câtă vreme sunt în siguranţă în apartamentele lor din oraşe. Numai că ignoră faptul că "regele pădurilor carpatine" şi-a făcut obiceiul să se plimbe şi pe străzile multor oraşe!...
Chiar şi vremea îşi face de cap în ultimii ani, câtă vreme anotimpurile nu-şi mai urmează ciclurile normale şi totul se desfăşoară parcă la voia întâmplării! Iar oamenii nu văd alţi vinovaţi decât pe politicienii care uită de unde-au plecat şi dau în amnezie când e vorba să-şi îndeplinească promisiunile cu care au convins lumea să-i aleagă. Şi tocmai de aceea i-au blestemat pe trepăduşii politici care făceau campanie electorală pentru alegerile europarlamentare, pentru ca şefii lor să-şi păstreze posturile în care fac hemoroizi pe bani frumoşi şi în dispreţul celor ce i-au ales. Sigur, poate că nu e drept să dea în slugi, dar câtă vreme stăpânii lor stau la fereală, ce-ar fi de făcut? La asemenea întrebare n-am avut răspuns, înţelegând că erau îndreptăţiţi măcar să-şi ostoiască durerile aruncând veninul în capul celor ce nu le dădeau pace nici la ceas de sărbătoare...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
