Editorial LA ŢINTĂ - "Supărat sunt, Doamne, supărat..."
Aşa este cel mai vechi dintre aleşii locali din legislativul municipal. Ion Şerban şi-a păstrat locul obţinut în consiliu din 2000 şi până în prezent. Dar, spre deosebire de cel cu care împarte primul loc în topul longevităţii în "parlamentul" local, Constantin Panţurescu, n-a făcut pasul aşteptat spre funcţiile de conducere administrativă. Asta deşi a candidat de vreo două ori pentru postul de primar... Pe care l-a obţinut din prima fostul său coleg din ApR, dar sub stindardul PSD, la alegerile din 2016! Ion Şerban a fost şi a rămas unul dintre cei mai activi consilieri locali în cursul celor cinci mandate. S-a pregătit pentru fiecare şedinţă de legislativ, a făcut propuneri pe care le considera a fi fost bune pentru comunitate, dintre care puţine s-au concretizat, s-a întâlnit cu cetăţenii, bătând cartierele municipiului, însoţit de colegii de partid, dar acum este bântuit de sentimentul zădărniciei. Habar n-am dacă a visat urât şi s-a descoperit acolo în postura de Don Quijote din Plopiş, dar zilele trecute mi-a zis că să nu-mi fac griji, că el nu va mai candida anul viitor! Mi-a făcut impresia că era supărat pe toată lumea, pentru că lucrurile nu se mişcau aşa cum şi-ar fi dorit în administraţia municipală. Şi chiar că se victimiza un pic, oferindu-şi prilejul să-şi plângă de milă. Nu m-a şocat faptul că era supărat pe mine pentru că scrisesem că se aliniase la comoditatea colegilor şi nu-şi depusese raportul de activitate pe anul 2018, cum procedase cu cel pentru 2017, deşi recunoştea că aşa era. M-a asigurat că are documentul pregătit şi el, ca şi colegul Ionel Păunescu. Dar că nu l-a depus încă, aşteptând să "spargă gheaţa" cei care l-au persiflat cum că ar face pe deşteptul, ca să le strice liniştea. Şi că la fel ar fi procedat şi Ionel. Repet: m-a uluit declaraţia sa cum că s-ar putea să nu-l mai prindă Crăciunul în fotoliul de ales local! În plus, mi-a mai spus că şi pe amintitul coleg l-ar bate gândul să ia din nou drumul străinătăţii, dezamăgit de experienţele trăite în ultimii ani aici, în ţară...
Dezamăgirea lui Ion Şerban o pot înţelege - până la un punct - căci de-a lungul celor aproape douăzeci de ani de politică, a fost "dus cu preşul" de mai multe ori. Prin 2004, primarul Nicuţ, vecinul său de stradă, îi arunca momeala postului de vice al său. Habar n-am dacă a luat-o sau nu în serios, dar relaţiile pe care le-a avut apoi cu cel care a fost atunci "uns" în funcţie, Costinel Vasilescu, par să sugereze că omul cu care crescuse pe Valea Topologului nu prea putea să-l înghită. Şi nu pentru că Vasilescu era liberal, iar Şerban peremist... La fel de adevărate sunt şi promisiunile făcute de urmaşii lui Gheorghe Nicuţ şi nu numai - toate nematerializate! Dar dacă lui Şerban îi pot acorda circumstanţe atenuante pentru că s-a săturat să-şi tot bată gura de-a surda prin legislativ, nu pot pricepe de ce un tânăr cu perspective precum Ionel Păunescu a ajuns să-şi facă planul să dezerteze de la datoria de a se bate pentru viitorul fetiţelor sale aici, şi nu pe unde şi-a înţărcat mutu' iapa! Pe amândoi îi ştiam combativi, iar dacă n-am fost păcălit în ceea ce mi s-a spus, înseamnă că s-a întâmplat ceva care i-a deraiat de pe linia de conduită pe care rulau. Şi-atunci, ce-ar mai fi de comentat, câtă vreme fiecare dintre noi avem dreptul la adoptarea unor decizii personale pentru binele familiilor şi a celorlalţi ce ne sunt dragi?... Foarte adevărat, Şerban se apropie de vârsta mea şi poate are o doză latentă de idealism, care-l aruncă din când în când în braţele unor crize de moment. Cunoscându-i cariera şi buna orientare - căci altfel n-ar fi rezistat atât în legislativ, câtă vreme n-a fost cel mai iubit dintre consilierii locali, cel puţin de către adversari - nu pot ignora nici posibilitatea unei strategii proprii, pe care a mai folosit-o şi a dat rezultate. Sau poate că fie a obosit, fie că nu mai poate suporta anumite lucruri pe care le ştie, dar nu vrea sau nu poate să le spună.
Personal îi consider pe el şi pe amicul său, Ionel, a fi doi dintre cei mai buni consilieri locali în funcţie şi sunt convins că ar fi o pierdere pentru legislativ dacă n-ar mai candida. Sigur că vor fi destui cei ce se vor bucura auzind ce plănuiesc dumnealor! Iar dacă vor să le facă o bucurie acelora, e o chestie care-i priveşte pe fiecare. Regretul meu şi al altora ca mine rămâne, în cazul în care se vor adeveri spusele lui Şerban. Şi asta nu numai pentru că mi-e teamă ca după alegerile locale de anul viitor să nu ne trezim cu cine ştie ce nepricepuţi printre aleşii noştri. Asta ca să nu le zic altfel unora dintre cei despre care am auzit că ar face pe dracu-n patru să prindă măcar un fotoliu de consilier municipal! Dar cum am învăţat dinainte să-mi ningă-n păr şi-n suflet că numai proştii dau sfaturi, am să mă abţin s-o fac acum şi în ceea ce-i priveşte pe cei doi supăraţi pe viaţă, pe neputinţele proprii ori ale semenilor de a croi un viitor mai de Doamne ajută pentru ei, ai lor şi pentru cei ce i-au votat...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
