Editorial LA ŢINTĂ - Cine drege "jucăria" statului român?...
Asta este întrebarea existenţială a momentului pentru românii de bună-credinţă. Aceştia realizează mai acut decât politicienii vinovaţi faptul că mecanismele de funcţionare ale statului au fost tratate ca nişte "jucării" în ultimele trei decenii. Cei mai mulţi cetăţeni responsabili sunt aiuriţi de diversiunile lansate prin presă de interesele divergente ale celor ce s-au perindat la conducerea ţării. Liberalii, conform tradiţiei, se plâng de "greaua moştenire" preluată după "dezastruoasa guvernare pesedistă". Foştii guvernanţi se apără şi le dau cu sictir. Dar anunţarea unei găuri în buget de vreo 18 miliarde lei a dat deja destui fiori celor ce au imaginaţia necesară pentru a-şi închipui consecinţele acesteia în toate planurile. Miniştrii Cabinetului Orban au obţinut aprobarea de la Cotroceni pentru o rectificare bugetară declarată necesară pentru asigurarea funcţionării mecanismelor statale preluate dereglate. Acum rămâne de văzut cum va reuşi noua guvernare să reactualizeze deviza tradiţională a partidului din perioada interbelică - "Prin noi înşine!" - şi să sature capra occidentală din varza românească... Asta cu atât mai mult cu cât toate formaţiunile politice apărute după 1990 au uzat de principiul sacrosant "Porţi deschise doar pentru noi şi ai noştri!"
Dincolo de toate presiunile economice crescute de ameninţarea iernii, foarte grea se anunţă şi sarcina asumată de a genera o majoritate parlamentară solidă de susţinere a noii puteri. Dreapta politică românească este divizată în ceea ce priveşte obiectivele, iar cei ce nu participă direct la guvernarea minoritară actuală deja iau măsurile pentru groapa colectivă în care vor să trimită Cabinetul Orban. Iar provocarea cea mai mare pare să fie cea a alegerilor anticipate, acum când stânga politică - şi am numit în primul rând PSD-ul - este la reanimare, iar PRO ROMÂNIA caută cele mai bune soluţii de eutanasiere, în cazul în care formaţia condusă acum de Marcel Ciolacu nu se va lăsa absorbită. Asta în condiţiile în care Victor Ponta nu se va trezi cu un schelet de partid, situaţie ce l-ar trimite în categoria aurolacilor politici...
Viorica Dăncilă a fost scoasă pe linie moartă împreună cu susţinătorii ei şi va juca de-acum dame, căci şahul politic nu face casă bună cu PI la pătrat (fără R, simplu), ci mai degrabă cu cuadratura cercului, căci - har Domnului - nu există criză de capete pătrate în politica noastră dâmboviţeană! Astfel, "baronii roşii" - cu sau fără grade - sunt liberi să uzeze de orice mijloace pentru a-şi impune favoriţii. Lupta internă pentru şefie va fi cu atât mai dură cu cât frustrarea pierderii ciolanului guvernării este mai mare printre micimanii care se visează Napoleoni sau Cezari, fără să ia în calcul că sunt la degetul mic al predecesorilor. Semnificative sunt semnele date de Ciolacu în seara triumfului, care s-a văzut "ca şi preşedinte", întărind impresia scepticilor din interiorul şi din afara partidului că poate s-o depăşească pe Dăncilă, atingând cote ale penibilului greu de estimat, la prima vedere. Noul lider l-a liniştit pe Ludovic Orban spunând că PSD nu va depune moţiune de cenzură, aşa cum anunţase Niculae Bădălău. Lui Paul Stănescu "i-a scăpat păsărica din gură", atunci când a pomenit despre prioritatea tăierii porcilor, ceea ce i-a determinat pe răutăcioşi să spună că ar include şi "Ignatul" din partid. Oricum, cei pomeniţi acum sunt bănuiţi că vor şefia PSD la congresul din februarie şi principala lor grijă este să scape de contracandidaţii din categoria Liviu Pleşoianu. Asta nu-i împiedică să vizeze o revanşă la localele şi parlamentarele de anul viitor! "Curat-murdar, doamnelor şi domnilor!" - vorba lui Caragiale, nu?...
Tocmai de aceea, o parte dintre politicienii de dreapta îşi doresc cu ardoare să se ajungă la anticipate înainte ca PSD-ul să se resusciteze şi să poată să emită pretenţii la o ipotetică - deocamdată - victorie. Dar pentru a ajunge acolo trebuie îndeplinite nişte condiţii constituţionale deloc facile. Apoi este greu de crezut că parlamentarii cărora le-a devenit clar că nu vor mai trece prin Casa Poporului decât ca vizitatori vor accepta să nu-şi încheie mandatele complete, renunţând astfel la pensiile speciale. Şi se vor crampona şi de drepturile omului, căci - nu-i aşa? - au fost votaţi pentru 4 ani, şi nu pentru 3 ani şi un pic! La fel se poate întâmpla şi cu ideea de a organiza concomitent alegerile locale şi pe cele parlamentare, pentru că şi acolo s-ar încălca drepturile celor ce şi-ar dori să candideze la ambele şi ar fi opriţi de legile în vigoare, în acest caz. Să vă dau un exemplu: în anul 2012, concitadinul Mihai Deaconu a obţinut în vară un mandat de consilier local şi, spre sfârşitul anului, unul de parlamentar. A dat astfel lovitura şi şi-a înscris în CV calitatea de ales al neamului, renunţând la cea obţinută anterior! Controversată este şi propunerea alegerii primarilor în două tururi, pe care unele formaţiuni politice o resping vehement. Personal cred că, dincolo de reducerea cheltuielilor cu organizarea dacă există tur doi, acesta permite tot felul de coalizări ciudate, care duc la negocieri ce nu exclud nici şantajele. Toţi ştim că votul primit în primul tur dă legitimitate alesului, nu în al doilea! La recentele alegeri prezidenţiale, Klaus Iohannis era clar că fusese osândit să izbândească încă după primul tur. Iar dacă vreţi alt exemplu, am să vi-l ofer din istoria alegerilor locale de la Curtea de Argeş. În 2008, liberalii care pierduseră primăria după 12 ani erau disperaţi să nu rateze postul de viceprimar. Şi aveau nevoie ca de aer de nişte voturi ca să-l păstreze în post pe Costinel Vasilescu. Aşa că l-au chemat pe liderul local al unui alt partid, ca să-i propună lui postul de viceprimar în comuna natală, unde candidase şi obţinuse doar mandat de consilier local. Deci se făcea un troc politic, pentru că aveau majoritatea în acel legislativ rural! Cel curtat a refuzat, argumentând că negociase "mai sus"... Şi şi-a înfuriat colegii aleşi la Curtea de Argeş, pentru că o făcuse peste capetele lor, în interes propriu, astfel că au jucat cartea liberală şi i-au dat voturile lui Vasilescu, "ungându-l" surprinzător pentru mulţi ca viceprimar al pesedistului - pe atunci - Nicolae Diaconu! Iar dacă vreţi încă un exemplu suplimentar, acesta poate fi furnizat de ALDE, marea profitoare a alegerilor din 2016: la Consiliul Judeţean a câştigat doar 3 locuri din 35 şi, prin mila PSD - care avea 20 - Simona Brătulescu a ajuns vicepreşedinte al acestui for!
Iată care este climatul politic în care ne chinuim să trăim în condiţii destul de precare pentru cei ce nu suntem angajaţi ai statului. În care s-au creat şi perpetuat dezechilibre majore. Şi mă refer în primul rând la cele pecuniare, căci salariul mediu al bugetarilor este cu vreo 75% mai mare decât al angajaţilor din sistemul privat, ceea ce generează legitime frustrări care ar putea să facă mămăliga strămoşească să explodeze din nou! Iar Guvernul Orban sigur că este conştient de această situaţie, dovadă fiind anunţul că nu se va atinge de salariile şi pensiile aprobate prin lege. Asta nu va fi de ajuns, dacă nu va echilibra cumva situaţia până la viitoarele alegeri. Nu de alta, dar pe pesedişti nu i-au prea votat "boierii bugetari" - cum îi numea un clasic în viaţă - care au preferat să se dea mari liberali şi să-l voteze pe Iohannis, după ce au simţit boarea de vânt a schimbării. Deci, mort-copt, "guvernul lui Iohannis" trebuie să dreagă "jucăria", căci altfel va fi jale mare!...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
