Editorial AMOS NEWS - Guvernul salvării şi ruşinii noastre
Dacă ar fi să mâncăm două-trei polonice de rahat ca să ne fie bine şi să putem dormi liniştiţi, am face-o? Mulţi ar răspunde cu "sigur că da". Cam aceasta este şi concluzia cu acest guvern al ruşinii, al încălcării bunului simţ, al Constituţiei României, al deciziilor Curţii Constituţionale. Şi pe post de atac violent la obrazul care se presupune că ar trebui să fie deasupra gurii căscate a poporului român. Adică vom avea un premier care împreună cu un caraghios de ministru al Sănătăţii cheamă jurnaliştii la o conferinţă de presă ca să-i anunţe că se auto-suspendă şi că şi cei aflaţi de faţă vor trebui testaţi? Farsă? Prostie sau cretinătate? S-au autoizolat Orban şi Costache cum s-a autoizolat viermele în măr! Sau şi mai rău, au jucat într-un scenariu gândit în laboratoarele serviciilor noastre secrete pentru a mări presiunea publică asupra parlamentarilor. Cu ce scop? Ca guvernul mămăligă frecată de Klaus Iohannis să treacă repede prin parlament şi apoi în tandem, guvern şi preşedinte, să poată conduce România ca pe o roabă sau ca pe un cărucior de cărat butelii.
Dragi cititori de net, preşedintele stă ascuns în debaraua naţională de la Cotroceni, primul ministru şi caraghiosul cu acte dubioase de la Sănătate cheamă jurnaliştii ca să le arate cum se autosuspendă ca mai apoi să-i testeze ca pe nişte iepuri căzuţi în capcană. Şi poporul român să aplaude comportamentul eroic! Cum vine treaba cu un comandor abandonat (sau trimis) în politică! Vergil Chiţac de la Constanţa se dă în stambă prin mulţimi, contaminează tot ce apucă şi pe urmă vrea statut de demnitar care nu poate fi vârât într-un sac de plastic cu ferestruică (izoletă). Contaminează nu se ştie câţi şi se duce cu mâna-n fund la spital, împreună cu nevasta şi cu secretarul personal care îi ţinea coronaviruşii de rezervă. Parlamentarul liberal, mahăr sau ne-mahăr, dar comandor, adică militar, nu Bulă împachetat în foi de ştevie, şi colonelul în rezervă de la Bucureşti (fost mare sculă pe la Poliţie şi cu ordraslă la SRI) se pot lua de braţ şi să urce pe clădirea guvernului ca să strige: "Noi, gradaţii cu stele, suntem cei mai tari! Am lovit în plămânul celor mai mulţi români!"
Nu-i de râs! Cei doi ofiţeri superiori se pot socoti recordmenii în materie de victime în România, lângă care şi Costache şi Orban sunt doar nişte bieţi copii. Nu vi se pare că recordul celor doi din poliţie şi din armată-parlament ilustrează perfect nesimţirea celor care conduc la ora aceasta România? Performanţa lor stupidă este oglindă fidelă pentru gândirea lui Florin Vasile Cîţu, a liderilor PSD care prin votul lor speriat devin parteneri alături de preşedinte şi de celelalte partide (minus ALDE) la încălcarea Constituţiei României? Nu este epidemia testul cel mai important din existenţa noastră şi pentru SRI şi pentru SIE şi pentru STS şi SPP sau pentru procurorii din Parchetul General, inclusiv pentru cei de la Militar sau de la DNA?
Criza medicală şi cea politică ne arată cât de mare este criza la vârful României. Adică la nivelul celor care o conduc. Ca să nu mai vorbim de eroismul fleşcăit al preşedintelui Iohannis! A speculat naivitatea şi a acoperit diversiunile comise tot de ai noştri în rândul celor plecaţi la muncă, la studii sau la ciordit şi acum le întoarce spatele. E mulţumit de cum a acţionat Guvernul Orban care le-a spus să nu se întoarcă deşi oamenii nu mai aveau nici unde dormi, nici după ce bea apă. Şi o scurtă paranteză. După părerea mea, cel puţin pentru un secol, aici se termină rolul politic al Diasporei. Aşa arată România normală, România de brânză sibiană, România condusă de un plictisit, de un primar fără oi, de un navetist nepăsător, de un lipsit de idei şi de cuvinte cu care să-şi încurajeze compatrioţii. Nu râdeţi, că suntem şi compatrioţi şi confraţi cu preşedintele Iohannis şi cu primul ministru Orban şi dacă ei atâta fac, înseamnă că şi noi cam atâta putem şi valorăm!
Care sunt meritele lui Ludovic Orban (care începe să-şi trădeze disperarea de a rămâne cu orice preţ la putere)? A decis achiziţionarea în avans de medicamente şi echipamente pentru spitale? Nici vorbă! De îndată ce a ajuns în Piaţa Victoriei a sărit cu Victor Costache pe banii de la buget ca să-i toace şi la privat? A organizat primirea şi recepţionarea la graniţă a celor obligaţi să se întoarcă? Vai de capul lor! Cu ce a izbutit să-l fi mulţumit atât de mult pe Iohannis? Cu propoziţiile baritonale? Cu bâlbele şi lipsa de iniţiativă? Cu protecţia medicală asigurată celor din Diaspora? Au pregătit spitalele cum se cuvine? Le-au dotat? Poliţia, căzută instantaneu la comportamentul miliţiei, a gestionat sosirea în ţară şi transferul emigraţiei economice spre judeţele de origine? Ce merite are acest guvern împănat cu mediocrităţi şi rataţi ca să-l mulţumească pe preşedinte şi să ne facem cu toţii că avem încredere în el şi că ne trebuie? Sau gândeşte şi preşedintele la fel? Acţionează şi dânsul exact ca acest Guvern Orban şi nu poate mai mult? Sau îşi datorează reciproc câte ceva? Ei îi datorează preşedintelui menţinerea la putere, iar preşedintele se alege cu altceva?
Să nu-mi spuneţi mie că tot circul ăsta cu desemnările şi cu audierile, ajuns la a treia ediţie, cu camera şi telefonul este opera Cotrocenilor! Adică a lui Iohannis şi a secretarei sale! Nici vorbă! Cam aşa (tehnic vorbind) arată şi înregistrările de tip Cooperativa Radioprogres de altădată şi cele ale SRI-ului în procesele montate şi gestionate de Binom. Sunt gata să cred că atâta pot gândi SRI-ul şi SPP-ul, că preşedintele şi Ludovic Orban sunt disperaţi să-şi vadă guvernul în priză pentru a ne trânti tot soiul de OUG şi de alte ordine şi ordonanţe fără neuroni. Iar PSD-ul, devenit o opoziţie de mămăligă, s-a făcut părtaş la un gest patriotic mai mult cu gândul de a vedea PNL-ul cum îşi rupe gâtul. Ceea ce, din punct de vedere al interesului românesc, tot laşitate se numeşte. Sau ceva între laşitate şi ticăloşie! Într-o operaţiune pe cont propriu şi pe care nu v-o recomand în niciun fel, eu unul rămân copleşit de îndoieli în ceea ce priveşte caracterul democratic al validării şi instalării acestui guvern. După cum mă îndoiesc de preocuparea preşedintelui Iohannis de a supraveghea măsurile şi acţiunea guvernului în direcţia unor pierderi minime. Dumneavoastră trebuie să aveţi încredere, să nu vă îndoiţi şi să nu vă temeţi inclusiv de o stare de necesitate, chiar dacă ajungem cu toţii pe mâna celor Doi!
Păşiţi cu elan şi nădejde pe urmele informaţiilor difuzate de o presă care se teme şi ea de orice undă de spirit critic! Dacă ne-am delectat de atâtea ori cu un asemnea guvern mediocru, capabil numai de rateuri, cu siguranţă că ar trebui să fim mândri. Ne putem lăuda că la începutul mileniului trei am înghiţit trei-patru linguri de rahat şi am trecut cu brio un mare examen al istoriei!
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
