Editorial AMOS NEWS - O tâmpenie penală sau o mârşăvie tip Ludovic Orban?
Premierul Ludovic Orban a legiferat în materie penală sub forma unei ordonanţe de urgenţă, care modifică o lege adoptată în Parlament. Şi în condiţiile în care, printr-un referendum, care a marcat transformarea lui Klaus Iohannis în preşedinte-jucător, populaţia României a decis interzicerea reglementării în materie juridică prin ordonanţe de urgenţă. Decizia lui Orban are ca punct de plecare pandemia, iresponsabilitatea civică a unor români şi iminenţa propagării exponenţiale a virusului. Numai că, pe drum, Ludovic Orban a pierdut din vedere circumstanţele de mai sus şi a rezultat o tâmpenie penală sau o mârşăvie penalo-politică.
Există nu numai compatrioţi indiferenţi, lipsiţi de o educaţie elementară şi de respect faţă de viaţa şi de sănătatea semenilor, ci şi compatrioţi puşi pe rele. Care, în mod conştient, încalcă în aceste zile reguli, aducând boala în casele miilor de români nevinovaţi. Iresponsabilitatea de tip criminal trebuie stăvilită. Şi este în afara oricărei discuţii că pentru a fi stăvilită, ea trebuie pedepsită. Dar cum? Starea de urgenţă decretată de preşedintele Klaus Iohannis şi aprobată de Parlamentul României îi permite ministrului de Interne, aflat în epicentrul ofensivei împotriva pandemiei, să emită atunci când este necesar ordonanţe militare. Pentru cele 30 de zile ale stării de urgenţă - stare de urgenţă care poate fi prelungită - aceste ordonanţe au putere de lege. Sunt executorii! Ca atare, toate derapajele pot fi astfel sancţionate şi stăvilite. Nu era nevoie ca Ludovic Orban, în calitate de premier, să emită o ordonanţă de urgenţă.
Într-o proporţie surprinzător de mare, cetăţenii României s-au prezentat la urne şi, la întrebarea pusă de preşedintele Klaus Iohannis au stabilit că Guvernul nu mai are dreptul să legifereze în domeniul Justiţiei prin ordonanţe de urgenţă. Din această perspectivă, în mod logic, nu mai există alternativă. Niciunde nu este prevăzut în Legea Fundamentală ori altundeva că pot surveni circumstanţe, în care Guvernul s-ar putea abate în viitor de la ceea ce a stabilit populaţia României în materie de legislaţie penală. Cu atât mai mult cu cât existenţa în sine a stării de urgenţă permite alte soluţii. Care pot fi adoptate cu caracter de urgenţă şi temporar de către ministrul de Interne, pe calea ordonanţelor militare. Dar să atacăm fondul acestei reglementări penale, iniţiată abuziv de către Ludovic Orban. Dat fiind pericolul extrem de mare la care este supusă populaţia României, în condiţiile în care dinamica propagării infecţiei cu coronavirus poate scăpa de sub control şi, de asemenea, în condiţiile în care numărul de cetăţeni iresponsabili este alarmant de mare, premierul Ludovic Orban a găsit de cuviinţă, trecând peste referendum şi ignorând alte soluţii, să modifice legislaţia penală. Şi a făcut-o! Modificările au intrat în vigoare. Cei care nu se supun carantinei pot face închisoare 3 ani. Cei care, nesupunându-se, transmit virusul, pot fi condamnaţi la 5 ani de închisoare. Dacă coronavirusul este transmis de cineva care ştia că este pozitiv, pedeapsa poate să meargă până la 7 ani, iar dacă există o victimă, până la 15 ani. Cei care mint şi nu declară că vin din zone afectate, 5 ani. În acest fel, sancţiunile penale, existente şi anterior, sunt înăsprite în mod semnificativ.
În plus, Ludovic Orban, în calitate de legiuitor penal, a reglementat o infracţiune cu totul şi cu totul nouă, până acum inexistentă în legislaţie, şi anume omisiunea de a furniza informaţii complete autorităţilor sanitare. Cu alte cuvinte, dacă o persoană care a ieşit pozitiv la testul cu coronavirus a avut contact cu 100 de persoane şi a omis fiindcă a uitat să enumere una sau mai multe, se cheamă că ar fi comis o infracţiune şi urmează să fie condamnată la închisoare, chiar dacă nimeni nu poate demonstra că omisiunea este intenţionată. Această normă, astfel cum este ea formulată, deschide larg poarta pentru anchetarea şi condamnarea unor persoane în esenţa lor nevinovate. Va sta la baza unor abuzuri grave, soldate cu lipsirea de libertate, împotriva unor cetăţeni ai României. Devine un articol din partea specială a Codului penal, care încalcă principiile enunţate în partea generală a aceluiaşi Cod penal. Infracţiunea este în esenţa ei neconstituţională. În mod straniu însă, niciuna dintre organizaţiile societăţii civile, care pretind că se luptă pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, nu a sesizat începând de miercuri noapte, când a fost adoptată ordonanţa de urgenţă, acest grav abuz. Iar abuzul se întâmplă nu oriunde pe planetă, ci în România, un stat în care, în ultimii 15 ani, procurorii au aplicat nu de puţine ori legea penală în exces, şi nu în scopul de a sancţiona şi diminua infracţiunile, ci din motive politice sau clientelare.
Premierul Ludovic Orban a pretins că a emis respectiva ordonanţă de urgenţă în virtutea stării de urgenţă decretată de preşedintele Klaus Iohannis. Există însă o gravă contradicţie în termeni. Legea penală, care acum este prevăzută în Codul penal astfel modificat, funcţionează de acum încolo de-a pururi, până când va fi modificată, abrogată sau declarată neconstituţională, în timp ce starea de urgenţă este strict delimitată în timp, fiind valabilă doar 30 de zile. După care, dacă este necesar, mai poate fi dat un decret pentru încă 30 de zile. Oricât de mult ar dura pandemia, starea de urgenţă este limitată în timp, în vreme ce aplicabilitatea prevederilor Codului penal este în principiu nelimitată în timp. Să nu fi cunoscut aceste detalii Ludovic Orban? Să fi ignorat el aceste raţionamente de logică formală, pe care oricine le poate face, fără a avea cunoştinţe juridice? Să presupunem că da. Să presupunem că, la trei noaptea, Ludovic Orban era obosit, depăşit de situaţie, cu mintea tulburată. Numai că ordonanţa de urgenţă nu putea fi dată fără acordul ministrului Justiţiei. Care este jurist, şi încă unul pur sânge. Să nu fi sesizat domnul Cătălin Predoiu că introducerea acestei noi infracţiuni în Codul penal, în maniera în care este formulată norma, deschide calea unor multiple abuzuri? Greu de presupus. Astfel încât nu am cum să nu iau în calcul reaua-credinţă.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
la orice poștaș sau oficiu poștal din județ ori din țară!