Argesexpres.ro - Stiri Curtea de Arges
Fondat în 1999
miercuri 19 ianuarie 2022 12:23

EDITORIAL AMOS NEWS - Reţeta magică

Unul din cinci angajaţi nu mai munceşte. Unul din cinci angajaţi stă acasă. Asta înseamnă, simplificând lucrurile, că economia României scade cu o cincime, pe de-o parte. Pe de altă parte, unul din cinci este plătit din fondurile publice pentru şomaj. Asta înseamnă, tot simplificând lucrurile, că bugetul statului are cheltuieli mai mari cu o cincime. Se adună astfel zeci de miliarde de euro, pe care le putem pierde în acest an. Există vreo soluţie? Putem evita acest lucru? Dacă da, care este reţeta miraculoasă?
Pare straniu că ne gândim la aceste lucruri chiar înainte ca pandemia să îşi atingă în România amplitudinea maximă. Într-un fel, ceea ce-şi propune această analiză este să spună hop înainte de a fi sărit. Dacă nu anticipăm viitorul, nu putem gestiona prezentul. Iar acest prezent este un pariu cu prosperitatea şi, respectiv, cu sărăcia naţiunii române. Pentru că trebuie să ne fie clar: nimic bun şi suficient de consistent nu ne vine de afară! Colacul de salvare este aici. Trebuie doar să punem mâna pe el. Dar cum?...
Toate statele prinse în iureşul pandemiei îşi pun în prezent aceeaşi problemă: cum şi cât de repede pot fi reluate activităţile economice? E clar că această pandemie, multiplicată în plan psihologic şi de realitatea faptului că omenirea se luptă cu un duşman necunoscut şi nevăzut, fapt care induce panică, o panică ce ţine uneori loc de raţiune, a blocat uneori chiar mai mult decât este cazul activităţile economice. Costurile ei vor fi mai mari decât ale crizei globale din 2008. Aceste costuri, spun specialiştii, nu pot fi comparate decât cu Marea Criză Economică de acum 90 de ani, pe care nu o cunoaştem decât din cărţi. Această mare criză economică declanşată, aflată în plină desfăşurare, poate fi la rândul ei accelerată sau încetinită în funcţie de opţiunile decidenţilor politici.
Dar să revenim la România... La modul ideal, din această dublă criză a pandemiei şi a economiei nu putem ieşi decât în condiţiile în care reuşim să-i despărţim pe cei sănătoşi de cei bolnavi. Dacă bolnavii sunt identificaţi şi izolaţi, cei sănătoşi îşi pot relua în beneficiul tuturor activităţile. Ţara care iese prima din acest blocaj câştigă marele trofeu. pentru că are şansa de a-şi creşte exponenţial piaţa de export. Dar cum poate fi operată această separare?
Tot ceea ce teoretic e simplu, în mod practic devine complicat. S-a spus, de pildă, şi se mai spune în mod insistent că virusul Corona îi atacă pe cei vârstnici, că ţintele predilecte sunt persoanele în vârstă, oamenii care au peste 65 de ani. Aceştia în general sunt pensionari. Dacă aşa ar sta lucrurile, soluţia ar fi simplă. Ordonanţele militare ar trebui să se refere exclusiv la aceştia. Ei ar urma să fie obligaţi să rămână izolaţi acasă, unde lunar le soseşte, într-o formă sau alta, pensia. Separarea lor temporară de ceilalţi membri ai familiei, de ceilalţi componenţi ai societăţii, ar rezolva lucrurile. Generaţia tânără şi-ar putea sufleca mânecile, reapucându-se de treabă. Numai că, iată, statistica dă peste cap logica de mai sus. Sunt loviţi de coronavirus şi ceilalţi, şi oamenii între două vârste, şi chiar şi tinerii, uneori şi copiii. Prin urmare ar trebui trasă o a doua linie de demarcaţie. Coronavirusul nu alege exclusiv în funcţie de vârstă - este ceea ce ştim astăzi cu certitudine urmărind statisticile din întreaga lume. Cazurile grave şi mai ales cele mortale sunt localizate la nivelul tuturor persoanelor vulnerabile. Vulnerabili nu sunt doar bătrânii. Vulnerabili sunt toţi cei care suferă şi de alte afecţiuni severe: cei care au diabet, cei care au afecţiuni cardio-vasculare, cei care suferă de afecţiuni pulmonare şi cei care au boli de ficat sau de rinichi. Asta înseamnă că linia de separare trebuie trasă undeva mai jos. Mai devreme sau mai târziu, lucrurile vor fi clarificate în acest sens.
În izolare vor trebui să rămână toate aceste persoane vulnerabile. Toţi ceilalţi vor duce viroza pe picioare. Fie nu vor contracta virusul, fie vor face forme extrem de uşoare, care nu-i vor împiedica să muncească. Dacă vor fi separaţi de persoanele vulnerabile, nu vor mai prezenta niciun pericol dacă vor utiliza transportul în comun, dacă vor merge în magazine sau la locurile lor obişnuite de muncă. Societatea şi-ar putea relua activităţile care aduc profit şi bunăstare.
Oamenii de decizie din lumea întreagă se gândesc deja, fiind cu un pas înaintea României, la această formulă de separare, care ar putea diminua în mod semnificativ efectele crizei economice, fără a relansa pandemia. Această formulă de separare presupune însă cunoaşterea în profunzime a stării de sănătate a populaţiei şi mijloace adecvate de prelucrare a datelor. În principiu, în România, cu toate vulnerabilităţile sistemului de sănătate, ar trebui să ştim cum stăm. Ar trebui să ştim de ce vulnerabilităţi suferă fiecare persoană în parte, de la copii până la vârstnici. Specialiştii ar putea să traseze astfel a doua linie de demarcaţie la care m-am referit. Celor care nu se află în pericol, autorităţile le-ar putea da un document care să ateste faptul că au toată libertatea să circule, să muncească, să socializeze, cu condiţia să stea departe de cei vulnerabili. Economia s-ar putea astfel urni din loc. Pierderile ar putea fi reduse la minimum şi apoi recuperate într-un termen rezonabil.
Statele care câştigă această competiţie vor ieşi învingătoare la capătul acestui război. Şi, fireşte, aşa cum s-a întâmplat după fiecare război, îşi vor împărţi între ele prada. De ce nu s-ar plasa şi România în această tabără a învingătorilor? Totul, dar absolut totul depinde de înţelepciunea, dar şi de spiritul vizionar al conducătorilor pe care îi avem. Dacă există o reţetă miraculoasă, aceasta este pentru moment singura!

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It

Economiseşte timp şi bani abonându-te la  la orice poștaș sau oficiu poștal din județ ori din țară!

Abonamentul pe o lună costă 15 lei, pe trei luni 42 de lei, pe șase luni 80 de lei, iar pe un an 150 de lei.