Argesexpres.ro - Stiri Curtea de Arges
Fondat în 1999
vineri 28 ianuarie 2022 11:04

Editorial AMOS NEWS - Război financiar în interiorul UE

Un veritabil şi extrem de dur război comercial a fost declanşat la începutul acestei luni de către Germania împotriva politicilor Uniunii Europene într-o problemă de fond. Este vorba despre întreaga strategie vizând programul de urgenţă contra efectelor economice ale pandemiei, un program care înseamnă 2.600 de miliarde de euro, care urmează să fie strânşi prin emiterea de euro-obligaţiuni. Iar Curtea Constituţională a Germaniei, printr-o decizie luată recent, a dat de pământ cu Banca Centrală Europeană, dar şi cu Banca Naţională a propriului stat. O decizie cu implicaţii majore, care poate arunca în aer dublul concept de solidaritate şi coeziune europeană.

Ca să nu ne facem deloc iluzii şi ca să ştim despre ce vorbim, fac din capul locului precizarea că acest program fără precedent, prin care urmează să fie pompaţi în economiile europene 2.600 de miliarde de euro, este destinat exclusiv statelor din zona euro. Ţări cum este România sunt excluse! Ceea ce înseamnă că decalajele în interiorul UE vor creşte exponenţial. Nici pomeneală ca în viitorul previzibil să se ajungă la o apropiere a nivelului de dezvoltare dintre nucleul dur, în sensul larg al cuvântului, şi statele din Europa Centrală şi de Est, venite mai târziu, poate chiar prea târziu în această organizaţie, care nu mai pridideşte cu aniversările.
Dintre toate economiile Uniunii Europene, deşi pentru prima dată, începând chiar de anul trecut, a fost lovită de recesiune, Germania are de la distanţă economia cea mai dezvoltată şi este cea mai echilibrată din punct de vedere financiar. Un rol important din această perspectivă l-a jucat acapararea pe cale paşnică, prin politici economice şi financiare, a pieţelor Europei Occidentale şi, ulterior, a pieţelor est-europene, cele care nu fac parte din zona euro. Treptat şi parţial doar, cu excepţia Franţei, Germania a acaparat şi a dominat practic toate economiile celorlalte state, reuşind să impună în avantaj propriu, rareori împărţind cu Franţa acest lucru, poziţiile-cheie în ierarhiile Uniunii Europene, funcţionarii subordonaţi Berlinului dirijând la rândul lor politicile UE. Pentru prima dată însă, criza economică apreciată drept cea mai mare provocare după cel de-al Doilea Război Mondial, iar după ale opinii cea mai are provocare de după Primul Război Mondial, a rupt rândurile UE, chiar în nucleul ei dur. Acest program de urgenţă în valoare de 2.600 de miliarde de euro nu este pe gustul Germaniei. El este de natură să întărească şi celelalte economii din zona euro, care, pe termen mediu şi lung, ar putea să-i facă concurenţă. Această sumă enormă urmează să fie strânsă prin emiterea de euro-obligaţiuni pe care statele urmează să le achiziţioneze prin intermediul băncilor proprii. În acest sens există, aşa cum arătam, o decizie a Băncii Centrale Europene. I-a urmat şi o decizie a Băcii Naţionale a Germaniei. În acest moment, Curtea Constituţională de la Karlsruhe a reacţionat extrem de dur. Ea a anulat decizia Băncii Centrale Europene. Asta în condiţiile în care, conform principiilor UE promovate chiar de către Germania, deciziile comunitare prevalează asupra deciziilor naţionale. Este principiul supremaţiei legislaţiei unitare. Care prevalează asupra tuturor jurisdicţiilor naţionale. Şi, atenţie, Banca Centrală Europeană, tot conform principiilor şi regulilor asumate de statele membre, se află în supravegherea exclusivă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Nu-i aşa că este uluitor?

Când este vorba despre interesele Germaniei, întreaga construcţie, care stă la temelia Uniunii Europene şi care a stat la baza practicilor europene, este răsturnată cu picioarele în sus. Iată că acum Germania afirmă în forţă, cu tărie, că o decizie a propriei Curţi Constituţionale este mai puternică decât orice decizie asumată la nivelul UE. Că interesul naţional prevalează asupra interesului comunitar. Primul stat care a sărit în sus este şi principalul aliat al Germaniei, respectiv Franţa. Se spune că Europa funcţionează ca un bimotor franco-german. Aceasta este o teorie lansată tot de la Berlin. Pentru a escamota faptul că, de fapt, întreaga organizaţie este condusă de Germania. Pentru a ascunde faptul că, de fapt, motorul economic, financiar şi politic al Uniunii Europene se află în mâinile Berlinului. Acum, acest adevăr este mai evident decât oricând. Şi tocmai de aceea Franţa a reacţionat cu o duritate neobişnuită, denunţând modul în care Berlinul se sustrage regulilor pe care tot el le-a stabilit.

Cine credeţi că va ieşi tăvălit în urma acestui conflict şi cine credeţi că va rămâne în picioare? Cine va învinge într-o dispută de o importanţă cardinală la nivel comunitar? Uniunea Europeană, care în realitate este dirijată tot de la Berlin sau Curtea Constituţională a Germaniei, care tocmai a afirmat printr-o decizie prevalenţa interesului naţional asupra interesului comunitar? Şi la capătul acestui demers editorial vă rog să-mi permiteţi să mă întorc puţin la Curtea Constituţională a României. Aceasta, cu unanimitate de voturi, deci inclusiv cu votul judecătorului plasat acolo de preşedintele Klaus Iohannis din poziţia de consilier, a decis că tot ceea ce au promovat Klaus Iohannis şi Guvernul Orban prin intermediul ordonanţelor militare s-a făcut cu încălcarea Legii Fundamentale. Şi tot ceea ce urmează să promoveze, prin instaurarea stării de alertă şi o ordonanţă de urgenţă a Guvernului anunţată de premier, este de asemenea contrar Legii Fundamentale. Motiv pentru care Curtea Constituţională a României a fost aproape instantaneu demonizată de membrii şi partizanii Executivului de la Bucureşti. Şi asta la scurt timp după ce judecătorii Curţii au fost literalmente călcaţi în picioare de preşedintele care a depus pentru a doua oară jurământul în faţa lor şi de către Orban 2 şi jumătate, după ce, în urma unui proces făcut într-un timp record, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că CCR i-a încălcat Laurei Codruţa Kovesi dreptul la apărare, anulând practic decizia acestei instituţii de bază a statului de drept.
Nu vi se pare că este o situaţie pe dos faţă de cea din Germania? Şi asta se întâmplă cam în acelaşi interval de timp. Mă întreb acum ce ar trebui să facă preşedintele Klaus Iohannis. Dacă aplaudă decizia Curţii Constituţionale a Germaniei, îi face pe plac doamnei Angela Merkel. Dar atunci ar trebui să aplaude şi nu să înfiereze şi deciziile Curţii Constituţionale din România. Până la urmă, ce are prevalenţă în capul preşedintelui? Interesul naţional sau interesul comunitar? Cât din suveranitate trebuie jertfită pe altarul Uniunii Europene? Şi cât din suveranitate trebuie protejată? Şi dacă acest echilibru este valabil pentru Berlin, el nu este valabil şi pentru Bucureşti?

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It

Economiseşte timp şi bani abonându-te la  la orice poștaș sau oficiu poștal din județ ori din țară!

Abonamentul pe o lună costă 15 lei, pe trei luni 42 de lei, pe șase luni 80 de lei, iar pe un an 150 de lei.