Argesexpres.ro - Stiri Curtea de Arges
Fondat în 1999
mari 26 octombrie 2021 03:23

Editorial AMOS NEWS - Abandonăm limba latină, ştergem istoria naţională!

O răscruce în prostirea noastră programatică a apărut în 2016, când un personaj mai puţin cunoscut în politica românească şi în educaţia naţională a rămas nepăsător la un memoriu semnat de sute de intelectuali de prestigiu, între care şi conducătorii Academiei Române. Nu ştiu ce hram a purtat un inginer electronist ajuns ministrul Educaţiei. Mă refer la legăturile sale cu istoria şi literele, cu ştiinţele umaniste şi cu sentimentul de patriotism. Legăturile inginerului electronist cu istoria Românei şi cu educaţia îmi scapă. Poate că a fost în situaţia similară unui programator pus să asiste la o naştere de tripleţi. Probabil că Adrian Curaj a socotit limba latină un fel de buton sau un circuit care poate fi evitat sau la care se poate renunţa. Vom vedea ce se va alege de Adrian Curaj şi dacă va avea un loc în istorie. Sigur va fi ministrul care, după ce valurile acestea tulburi se vor linişti, va fi trecut responsabil de scoaterea Limbii latine din programa şcolară. Sigur, Adrian Curaj nu s-a trezit noaptea şi a scris pe o hârtie visul cu scoaterea Limbii latine. Un colectiv de cercetători şi români făcuţi parcă din programele de calculator a meditat, a cumpănit şi a formulat propunerea cu renunţarea la Latină. Nu vreau să le dau numele. Dacă aş face-o, i-aş expune oprobiului public. S-ar putea trezi înjuraţi, sau fluieraţi sau trataţi cine ştie cum. Compatrioţii noştri sunt imprevizibili. Când te aştepţi să se ridice, se lasă copleşiţi de lene şi nepăsare, iar când ar trebui să cadă pe gânduri sau să viseze ei, pun mâna pe par. Pe numele ministrului din fantomaticul Guvern Cioloş în 2016 apasă, însă, refuzul de a răspunde intelectualilor români şi unei mişcări importante declanşate pentru menţinerea Limbii latine în programa şcolară.

Ce fel de absolvenţi de liceu vom avea? Unii care cred că trebui să dăm jos statuile lui Decebal şi Mihai Viteazul, ale lui Ştefan cel Mare şi Avram Iancu şi să începem ziua naţională îngenunchind cu pumnul ridicat în apărarea demnităţii romilor rămaşi analfabeţi? Care va fi nivelul cultural şi intelectual al celor tineri? Să ştie "Call of duty" şi alte zece jocuri pe calculator, douăzeci de melodii hip-hop sau mixaje de muzică electronică, iar educaţia lor estetică să se reducă la o pereche de jeanşi rupţi în cur şi la genunchi şi la trei tatuaje vulgare pe umeri, pe braţe şi pe coapse! Iar elitele româneşti să susţină numai originile noastre neanderthaliene. Iar profesorii să scrie "miau" ca pisica şi să vorbească numai ca Vela şi ca Ion Ştefan-Grindă sau ca Mitică Dragomir.

Oameni buni! Renunţarea la Limba latină este ca o ignorare a unei părţi din biografia fiecăruia, ca o ştergere a copilăriei, ca un salt direct în primitivismul lumii moderne. Părăsim şi fondul principal de cuvinte al părinţilor şi strămoşilor noştri, şi gramatica, ne considerăm moderni cu prescurtările şi behăiturile electronice, şi cu renunţarea conştientă şi programatică la identitate, la disciplina în gândire, la apartenenţa romanică. Fără o întâlnire cu limba latină, ne plasăm în lumea tractoriştilor europeni, a şoferilor americani şi a vânătorilor africani şi suntem gata să schimbăm locul, continentul şi profesiile după cum schimbă oile strunga şi măgarii turma. Adică, să ne integrăm unui modernism cretin, renunţând la istorie, la cultura care se reazemă pe limba română, renunţând la farmecul diacriticelor şi la poezia etnografică a ţinuturilor româneşti.

Tristă şi îngustă politică educaţională! Parcă ar urmări deznaţionalizarea tinerei generaţii, parcă am fi doar nişte caricaturi ale urmaşilor Romei, nu nişte europeni capabili să apere, prin limba romană, identitatea bătrânului continent. Dacă un dobitoc fanatic, vorbitor de limbi neaglutinate, ar fi pus la cale o asemenea dezmoştenire intelectuală a tinerilor români, ne-am fi revoltat şi am fi socotit asta un atac la adresa fiinţei româneşti. Aşa, nişte preţioşi de-ai noştri, sfertodocţi cu diplome sonore, au pus la cale tot ce urmăresc şi duşmanii României. Adică ştergerea latinităţii noastre din minţile celor care locuiesc aceste pământuri!

"Cetăţean român de mai mare ruşinea" ar putea fi doar o sintagmă de trecut în dreptul numelor celor care au decis această măsură anti-românească! În 1534, Tranquillo Andronico notează că "Valachi nunc se Romanos vocant" ("Valahi acuma se numesc români"). Noi ne-am dat dracului! Ni se pare că este suficient dacă putem bombăni "We are romanians!". Suntem culţi şi la gară, şi pe stradă şi la bibliotecă ne este suficient să ne tragem de curea cu oricine...

Post Scriptum: Cine este Adrian Curaj? "Adrian Curaj (n. 14 octombrie 1958, Bucureşti, România) este un inginer electronist, care a îndeplinit funcţia de ministru al educaţiei în guvernul Cioloş (17 noiembrie 2015 - 5 iulie 2016). A absolvit Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii a Universităţii Politehnica din Bucureşti (1983) şi deţine un doctorat în Sisteme Automate, la aceeaşi universitate (1998). A absolvit un Master în Administrarea Afacerilor, la Institutul de Administrare a Afacerilor din Bucureşti (ASEBUSS), în parteneriat cu Universitatea Washington din Seattle (2003). De asemenea, a obţinut un certificat în Administrarea Afacerilor - Global Management Program, la Institutul de Administrare a Afacerilor din Bucureşti, în parteneriat cu Kennesaw State University (2003). Este profesor la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Universitatea Politehnica din Bucureşti (din 1998), precum şi şeful Catedrei UNESCO pentru Politici în Ştiinţă şi Inovare la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administraţie Publică (SNSPA)" (preluare Wikipedia, nu din Enciclopedia Britanică, unde nu figurează).

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It

Economiseşte timp şi bani abonându-te la  la orice poștaș sau oficiu poștal din județ ori din țară!

Abonamentul pe o lună costă 15 lei, pe trei luni 42 de lei, pe șase luni 80 de lei, iar pe un an 150 de lei.