Argesexpres.ro - Stiri Curtea de Arges
Fondat în 1999
smbt 16 octombrie 2021 22:13

Alegerile americane din 2020

Alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie 2020 au fost, fără îndoială, cele mai importante din istoria postbelică a SUA. Prin urmare, de data aceasta, participarea alegătorilor americani a fost cea mai mare din 1900, demonstrând reapariţia interesului lor politic şi climatul puternic polarizant care a predominat în ţară. În acelaşi timp, Joe Biden a reuşit să câştige votul poporului (cu 4,5 milioane mai multe voturi decât Trump) şi alegătorii necesari în Colegiu, dar Donald Trump a dovedit o mare durabilitate, având de fapt împotriva sa aproape toată mass-media şi marea majoritate a Hollywoodului. Aceste alegeri au arătat divizarea profundă din Statele Unite, care a dus în multe locuri la rezultate electorale extrem de marginale. Confruntarea intensă dintre cele două părţi şi retorica şi practica extremă nu reprezintă un eveniment izolat şi se poate aprofunda şi mai mult, având un impact negativ asupra ţării.
Motivele de rezilienţă electorală a lui Trump se datorează faptului că preşedintele adoptase o retorică antisistemică de plângere împotriva elitelor, de care aparţine totuşi, precum şi o tactică agresivă împotriva forţelor globalizării, aspecte care au atins puternic secţiuni ale clasei de mijloc şi, bineînţeles, clasa muncitoare. Deci, în dreptul şomerilor, oamenilor care simt că nu au voce, provincienilor care sunt ridiculizaţi pentru manierele şi obiceiurile lor de către rezidenţii aroganţi metropolitani, chiar şi cetăţenilor aparţinând minorităţilor, dar şi tuturor comunităţilor mari, precum afro-americanii şi latinilor, discursul lui Donald Trump a găsit şi continuă să găsească o mare rezonanţă. Şi acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că toate mişcările pentru protecţia drepturilor ("black lives matter" etc.) erau clar împotriva lui.
Şi dacă nu s-ar fi produs pandemia coronavirusului şi nu ar fi izbucnit al doilea val, care loveşte Statele Unite la fel de violent ca primul, Donald Trump ar fi câştigat cu uşurinţă alegerile. Astfel, după primii trei ani de performanţe economice pozitive ale administraţiei Trump, blocarea din martie a provocat închiderea multor întreprinderi mici şi mijlocii, în timp ce peste 20 de milioane de americani au rămas brusc fără un loc de muncă. Donald Trump ar fi câştigat cu siguranţă alegerile prezidenţiale fără criza sănătăţii, dat fiind faptul că Joe Biden, care reprezintă internaţionalismul neoliberal, procesul de globalizare aferent şi "societatea deschisă" a ONG-urilor şi a instituţiilor economice foarte puternice - precum fundaţiile George Soros şi Bill Gates etc., se pare că a rămas fără forţă în propoziţii şi în lozinci, înainte chiar să intre în linia de sosire.
Adversarii politici ai lui Trump şi majoritatea analiştilor şi sondajelor s-au concentrat pe trăsăturile arogante şi egoiste ale personalităţii sale, un miliardar excentric şi extrem de impulsiv, fără îndoială, şi, bineînţeles, s-au înşelat în a crede că va fi învins cu o diferenţă mare. Trumpismul ca fenomen ideologic şi social nu a plecat, este prezent şi va continua să existe. Trump nu este doar o paranteză în istoria politică a SUA, ci exprimă tendinţe distincte specifice ale societăţii americane şi ale burgheziei.
Cetăţenii americani doresc să prospere economic într-o ţară în care pacea socială, ordinea şi securitatea vor prevala. Din cauza globalizării, multe unităţi industriale au plecat în ţările sărace, unde există o forţă de muncă ieftină. Deci, clasa muncitoare din SUA a fost foarte rănită. Trump a fost cel care a cerut întoarcerea fabricilor în ţara sa, punând SUA şi poporul american pe primul loc, în contextul tendinţei ideologice a conservatorismului etnocentric. Şi altor ţări, în special celor puternice, s-ar putea să nu le placă politica "America First", dar nu este cazul cetăţeanului american mediu, în special în America profundă şi în statele centrale.
Pe 20 ianuarie, Joe Biden va sta pe scaunul lui său la Biroul Oval alături de Kamala Harris, în funcţia de vicepreşedinte, pentru prima dată acest rol o femeie, de origine africană, jamaicană şi indiană. În timpul mandatului său şi pe baza a ceea ce a spus, Statele Unite se vor întoarce la Tratatul climatic de la Paris, potrivit căruia obiectivul minim al statelor este să menţină temperatura la plus 2 grade Celsius (+2 C), iar acesta va fi o dezvoltare pozitivă, deoarece schimbările climatice nu sunt un "mit". Şi acest lucru poate fi uşor de văzut dacă aruncăm o privire asupra fenomenelor meteorologice extreme care apar pe planetă. Să nu uităm că Statele Unite reprezintă al doilea cel mai mare poluator din lume, după China.
De asemenea, organismele multilaterale, cum ar fi de exemplu NATO, ONU şi ramurile sale, care au fost puternic contestate de preşedintele ieşit Trump, vor fi probabil tratate diferit de către administraţia lui Joe Biden, dar relaţiile SUA cu aliaţii săi europeni pot merge în alte direcţii.
În acest moment, trebuie remarcat faptul că Donald Trump a ameninţat în repetate rânduri că va retrage Statele Unite din NATO şi că va reduce contribuţia în cazul în care alţi membri nu ar fi dispuşi să-şi mărească şi ei cheltuielile pentru organizaţie. Relaţiile dintre Germania şi SUA au fost, de asemenea, tensionate în ultimii patru ani, Trump ameninţând industria auto germană şi Uniunea Europeană în ansamblu de mai multe ori cu impozite. Relaţiile Washingtonului cu Bruxellesul au fost şi ele îngheţate după decizia sa de a retrage Statele Unite din acordurile internaţionale privind clima şi Iranul în legătură cu programul său nuclear. Cu toate acestea, dacă republicanii câştigă în cele din urmă controlul Senatului, vor rezulta multe probleme profunde pentru noul preşedinte Joe Biden, căruia i se va bloca cea mai mare parte a agendei legislative.
În încheiere, aş dori să subliniez faptul că predominanţa lui Joe Biden, cu rol principal, de asemenea, în toate caracteristicile patogene care au condus America la declinul actual - adică, inegalităţi sociale răspândite, statul problematic al bunăstării, favoarea economiei puternice elite, nelegiuirea internaţională etc. - nu va conduce SUA pe căi luminoase. În plus, el nu a prezentat un plan de program inspirator, cuprinzător şi convingător pentru reorganizarea socială, economică şi politică a societăţii şi a ţării.

Isidoros Karderinis s-a născut la Atena în 1967. Este romancier, poet şi cronicar. A studiat economia şi a absolvit studii postuniversitare în economia turismului. Articolele sale au fost republicate în ziare, reviste şi site-uri din întreaga lume. Poemele sale au fost traduse în engleză, franceză şi spaniolă şi au fost publicate în reviste literare şi în rubricile literare ale numeroase ziare din lume. A publicat şapte cărţi de poezie şi două romane. Cărţile sale au fost publicate în SUA, Marea Britanie, Spania şi Italia. Din anul 2015 este colaboratorul şi corespondentul ARGEŞ EXPRES din Republica Elenă.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

 
 

 

 

 

 

Pin It

Economiseşte timp şi bani abonându-te la  la orice poștaș sau oficiu poștal din județ ori din țară!

Abonamentul pe o lună costă 15 lei, pe trei luni 42 de lei, pe șase luni 80 de lei, iar pe un an 150 de lei.