Argesexpres.ro - Stiri Curtea de Arges
Fondat în 1999
mari 19 octombrie 2021 04:39

Editorial AMOS NEWS - Toboşarul DJ de la Justiţie

În pofida avizului negativ dat de CSM şi de ÎCCJ proiectului legii de desfiinţare a SIIJ, ministrul Justiţiei a anunţat glorios că a trimis proiectul la Guvern spre a fi aprobat şi promovat în parlament. Prima observaţie care se impune este că toboşarii independenţei justiţiei sunt primii care vor să distrugă singura structură independentă a sistemului judiciar românesc.  Caz unic în justiţia română, conducerea şi componenţa SIIJ sunt desemnate numai de plenul CSM, fără ingerinţa preşedintelui sau ministrului Justiţiei. Deci niciun Dragnia şi nici un Werner nu aveau a se amesteca în alcătuirea şi conducerea secţiei.

A doua observaţie este că impostura guvernanţilor se manifestă nu doar la Sănătate, la Economie sau la Primăria Sectorului 1, ci  şi în domeniul sensibil al Justiţiei, unde autoritatea şi competenţa comunităţii magistraţilor sunt călcate în picioare de politruci. Votul împotriva desfiinţării SIIJ  a fost dat de plenul CSM şi de plenul ÎCCJ, instituţii care reprezintă un summum  al puterii judecătoreşti într-un stat democratic. Nu e vorba despre votul unor oameni, ci despre opţiunea unor instituţii fundamentale în stat.

Neţinând seamă nici de prestigiul, nici de rolul instituţiilor care se opun desfiinţării SIIJ, ministrul Ion a susţinut că aceasta  "este o promisiune electorală" pe care acum ar fi obligat s-o îndeplinească. O fi fost promisiune, dar şi aia votată de 15% -  dacă acceptăm că toţi votanţii or fi avut habar despre se înseamnă SIIJ. Stelian Ion este singurul dinte actualii miniştri care, dornic să-şi îndeplinească promisiunile făcute,  s-a dus la sediul ministerului repartizat imediat după ce a depus jurământul la Cotroceni, dându-i chiar în noaptea aia un brânci afară din birou predecesorului său Cătălin Predoiu.

Iar cu promisiunile guvernanţilor, lucrurile sunt încurcate. Recent, premierul Vasile Cîţu, arătând milioanelor de pensionari plăcuţa suedeză, declara că majorarea cu 8% a pensiilor a fost o promisiune doar pentru campania electorală, nu şi pentru programul de guvernare (deşi a minţit, cifra respectivă fiind menţionată şi în programul de guvernare, votat de parlament şi, prin asta, devenind lege). Dar dacă ministrul Ion "se ţine" de promisiunile electorale, de ce nu se ţine şi Cîţu de ele, că doar sunt în acelaşi guvern? Miza reală a desfiinţării SIIJ o reprezintă menţinerea a tot ce se mişcă în justiţie  sub controlul deplin al statului paralel. Confecţionarea dosarelor penale a devenit sub regimul Băsescu-Iohannis o armă politică. Drept pentru care trebuie ţinută sub control. Cercetarea penală a unui procuror ori a unui judecător care nu ia decizii convenabile Sistemului se mută la unităţi controlate de Sistem, aşa cum nu putea fi  SIIJ. şi dacă nu putea fi controlată, trebuie desfiinţată.

Ni se spune că investigarea magistraţilor va reveni altor secţii ale parchetelor, îndeosebi DNA. Ne putem imagina ce fel de "investigare" va face un procuror de la DNA asupra colegului său din biroul alăturat ori asupra altor "Portocală" de prin teritoriu. Corb la corb nu-şi scoate ochii. Până la urmă, problema de fond nu este a locului unde se cercetează abuzurile procurorilor care se ocupă "cu paraditul la cetăţeni", cum se considera Negulescu, sau ale judecătorilor de speţa Cameliei Bogdan, care declara că ar fi dat 20 de ani închisoare cuiva fără să citească dosarul. Problema de fond este a modului în care noile garnituri de magistraţi sunt instruite la un Institut Naţional al Magistraturii unde sunt profesori specimene ca alde Vasilică Dănileţ.

Orientarea din şcoală a poliţiştilor şi procurorilor este una ostilă ideii de drepturi ale omului şi libertăţi cetăţeneşti. Există un habarnism premeditat în această privinţă. Procurorii şi poliţiştii sunt învăţaţi că suntem o ţară coruptă, cu un popor de infractori. Chiar şi din cazul de faţă răzbate aceeaşi orientare cantitativistă spre "cătuşiadă". Adversarii SIIJ  invocă lipsa de productivitate a secţiei, faptul că stă slab cu "producţia de rechizitorii", precum stau miliţienii la producţia de amenzi date din boscheţi. Defilând în lume cu teza corupţiei, pe care au repetat-o până la intoxicarea Europei,  Băsescu-Petrov şi Werner Iohannis au adus mari prejudicii ţării, pentru care va trebui să răspundă cândva, dar au creat şi pe plan intern o "şcoală de gândire". În orientarea dată activităţii magistraţilor, niciunul n-a insistat vreodată pe apărarea drepturilor omului (deşi condamnările la CEDO vin cu duiumul), pe faptul că nimeni nu e vinovat fără să fie condamnat definitiv, pe principiul că în sala de judecată suveran trebuie să fie cetăţeanul, nu procurorul. Dimpotrivă, prin tot ce au făcut, cei doi preşedinţi de ţară au strâmbat înţelesul statului de drept, s-au folosit de justiţie pentru a distruge adversarii politici, au tolerat şi încurajat abuzurile, cerând soluţii în dosare,  dând indicaţii despre "penaaali", asigurând protecţie şi oferind magistraţilor slugarnici onoruri contra unor servicii politice. "Nu există oameni cinstiţi, ci oameni de care n-am avut timp să ne ocupăm"  este   principiul de rezonanţă stalinistă pe care-l urmează Statul paralel, în ultimii 15 ani.

Cu o justiţie având bine băgată în cap supremaţia drepturilor cetăţeneşti, tentaţiile spre abuz ale magistraţilor s-ar reduce pe cale naturală, implicit şi cazurile ce s-ar cere investigate, vreun SIIJ nu şi-ar mai avea rostul,  plângerile la CEDO ar fi substanţial mai puţine ş.a.m.d. Totul s-ar putea regla prin viziunea promovată de căpeteniile statului, printr-o programă de specializare modernă şi cu adevărat democratică şi printr-un sistem de evaluare din care să nu lipsească indicele respectării acestor drepturi. La şedinţa de joi a CSM,  judecătoarea Lia Savonea  a spus că îl crede pe Stelian Ion când afirmă că nu a înţeles de ce a fost înfiinţată SIIJ, deşi a fost membru în Comisia specială din Parlament. "În loc sa fie atent, bătea la tobe. Şi stilul acesta l-a continuat şi după ce a ajuns ministru, în loc să lase tobele afară", a afirmat fosta preşedintă a CSM,  făcând trimitere la episodul din "Comisia Iordache", unde Stelian Ion, în calitate de deputat USR, a adus o boxă, a făcut pe DJ-ul şi a pus muzică pentru a bruia dezbaterile. "Luaţi mâna de pe noi, domnule ministru, şi luaţi mâna de pe SIIJ. Vă rugăm să ne lăsaţi în pace!", i s-a adresat judecătoarea Gabriela Baltag.

În sfârşit, trebuie ţinut seamă şi de cine este acest ministru al Justiţiei, care-şi permite să sfideze opţiunile profesionale ale elitei magistraţilor. Stelian Ion a ajuns ministru sub steagul USR-ist "Fără penali în funcţiile publice!". Dar are el însuşi în propria biografie o şarlatanie cu trăsături penale. Nu contează miza materială a şarlataniei, care a fost obţinerea ilegală a unei garsoniere, pe care şi-a transformat-o rapid, prin alipire, în apartament. Contează caracterul omului, faptele la care s-a pretat, gândirea de infractor. Escrocheria imobiliară a comis-o  în 2004, pe când avea 27 de ani şi era avocat în Constanţa. Este descrisă pe larg în presă (de ex. Newsweek, din 28.08.2020). Pe scurt - ca să obţină repartiţia unei garsoniere, şi-a falsificat actele din dosar, astfel încât să aibă un punctaj care să-l facă eligibil. În total, apreciază autorii investigaţiei citate, Stelian Ion şi-a crescut fraudulos punctajul cu cel puţin 27 de puncte (din rezultatul final de 81) şi a luat o casă care i se cuvenea altuia. Faptele respective sunt de natură penală, dar s-au prescris. La uz de fals pedeapsa era de doi ani,  la înşelăciune era de cinci, iar la fals în declaraţii - de trei ani. Plimbarea dosarelor până la prescriere s-a văzut nu numai la garsoniera lui Ion, ci şi la casele mai mari ale lui Iohannis. Acesta a avut pe rolul instanţelor  două dosare penale, care au fost atât de mult plimbate între Sibiu - Alba Iulia - Bucureşti şi retur - sub butonarea şefului Curţii de Apel de la Alba, Augustin Lazăr  - până s-au prescris. Dar prescrierea faptelor nu înseamnă că ele n-au existat.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It

Economiseşte timp şi bani abonându-te la  la orice poștaș sau oficiu poștal din județ ori din țară!

Abonamentul pe o lună costă 15 lei, pe trei luni 42 de lei, pe șase luni 80 de lei, iar pe un an 150 de lei.