Editorial LA ŢINTĂ - Nemulţumitului i se ia darul!
Am dovedit de prea multe ori şi încă nu ostenim să ne comportăm ca vulpea care, când n-are ce face, se zgârmă undeva să-şi provoace răni. Şi totul doar pentru a ne satisface nevoia masochistă de a ne văita, de a ne smulge părul din cap (dacă mai avem) şi de a blestema viii şi morţii că n-am avut noroc pe lume. După toate alegerile, ne-am rupt straiele a jale că iar ne-am ales prost conducătorii, că ne-am lăsat păcăliţi, de parcă ni i-ar fi pus în spinare extratereştrii. Nu că n-am avea motive, după ce am judecat după cum arătau şi după minciunile frumoase cu care ne-au drogat şi pe care i-am descoperit destul de repede diletanţi sau corupţi. Haideţi să fim serioşi: avem ceea ce am vrut sau ceea ce ni s-a dat!
Mai nou, lumea e nemulţumită de prestaţia preşedintelui Iohannis. După vreo nouă luni de mandat pierde procente din încrederea populaţiei cu o rapiditate aproape egală cu cea cu care le-a câştigat. Tipul e privit ca un trântor, nevastă-sa nu-mi permit să repet ce spun rău-voitorii şi din Făt-Frumos, a ajuns un fel de "N-ar mai fi". Şoferii îl înjură pentru că trupele de protecţie blochează drumul spre Sibiu în fiecare week-end, când îşi ia consoarta acasă, că' Bucureştiul îi stă în gât. Nici premierul Ponta nu e mai lăudat, pentru că are un rar talent al comiterii gafelor. La fel de plimbăreţ ca şi cotroceneanul de dată mai recentă, a stârnit un scandal cu moscheia din capitală şi, mai nou, s-a dat nabab la Chişinău, unde a promis 1,5 milioane euro pentru nu ştiu ce maternităţi din Republica Moldova, ca şi cum ar fi confundat visteria ţării cu propriul portofel. Tăticu', matale ai habar că proştii pe care-i guvernezi mor de foame prin spitalele administrate de amicul tălică, Nicu Bănicioiu, sau că trebuie să-şi cumpere medicamente, dacă vor să se trateze de toate neputinţele?... Băsescu se bagă şi el în seamă, abordând problema refugiaţilor islamici şi trăgând semnale de alarmă antiteroriste, se bate cu pumnii-n piept ce-ar face el dacă nu i-ar fi luat locul Iohannis... Allah Akbar, pensionarule, fă-te mic, să nu care cumva să-şi aducă aminte cei ce n-ar trebui despre chestia aia cu răpirea jurnaliştilor noştri prin Irak, acum vreun deceniu şi să te ia la întrebări! Personal n-am auzit ca vreun refugiat din ăsta să vrea să rămână în România ca să moară de foame, ca şi la el acasă, unde putea termina chinul şi cu un glonţ în cap, fără să mai calce drumurile lumii în picioare.
Oamenii noştri de presă, care nu ştiu când începe toamna astronomică sau care promovează prin nişte emisiuni dubioase tolerate de CNA peşti şi paraşute pe post de dive, bârfe şi măscări în direct, se dau de ceasul morţii să-l răscumpere guvernul pe românul răpit de terorişti în Africa. Logica elementară mă îndeamnă să cred că problema este în primul rând a angajatorului celui răpit şi nu a guvernului, incapabil să rezolve problemele interne, d-apoi chestiuni din astea în care n-a prea dovedit că se pricepe. Fraţii mei, dacă sunteţi nemulţumiţi de ceea ce avem, de ce nu luaţi în calcul posibilitatea de a ne fi şi mai rău?... Dacă recunoaştem că avem o problemă cu sistemul de conducere a ţării, soluţia ar fi modificarea legii fundamentale şi un referendum pentru revenirea la monarhia constituţională. Aşa am putea termina cu ţoapele şi mârlanii care n-au cum ne reprezenta onorabil în faţa lumii civilizate şi ne-am oferi măcar nişte repere morale la care să ne raportăm.
Dar la ce bun să batem noi apa-n piuă cu probleme care ne depăşesc?... În urbea în care ne târâm zilele de azi pe mâine, administraţia publică a fost definită luni de un consilier local drept una de rahat. Nu ştiu şi nici nu mă interesează dacă înainte a trecut pe strada Barajului, unde acum mai bine de o lună semnalam colmatarea canalului colector al apei pluviale de lângă baza sportivă de tenis. Între timp, situaţia s-a înrăutăţit şi mizeria a ajuns să pută, şi nu doar a indolenţă. Acum se anunţă ploi, iar dacă se va ajunge la distrugeri, mi-aş dori ca administratorii bazei care a adus faimă oraşului să-i dea în judecată pe persoană fizică pe cei vinovaţi că nu şi-au făcut treaba la timp şi să le ceară daune. Ar fi un început, nu credeţi?... Altfel vom vorbi cuvinte sau vom juca dansuri la sabatul fufelor, căci nici dracu' nu mai crede în vrăjitoare!
