Editorial LA ŢINTĂ - Plan parşiv de mituire a primarilor
Mărturisesc fără căinţă păcatul de a fi stat de vorbă recent cu un primar cam nedus pe la biserică. Ţin să precizez de la început că nu e vorba despre cel al urbei Basarabilor, Nicolae Diaconu. Dacă acolo v-a dus gândul, v-aţi înşelat! Întâi pentru că eu n-am atributele necesare pentru a-l tenta să stăm la taclale. Apoi pentru că nu pot aprecia dacă onorabilul e mai dus la biserică decât mine. Dar pot să recunosc că poate fi (dus - care va să zică pe la biserică), deoarece e fecior de popă. Ăsta trebuie să recunoaştem cu toţii, nu e un păcat. La fel cum nu poate fi nici ăla că a uitat omul să mai facă vreo conferinţă de presă anul ăsta. Deh, bătrâneţea, bat-o vina!... Eu nu-l pot condamna pe zisele unora sau altora cum că ar avea apetit de şuete cu persoane mai cochete. Dar cred că a devenit clar că nu cu dumnealui am pus ţara la cale, ci cu un omolog. Din una în alta, omul mi-a mărturisit ce-ar fi aflat şi el duminică, la congresul PSD, de la Bucureşti. Cică se discută foarte serios, la nivel înalt, să li se facă o parte frumoasă din banii publici şi primarilor. Şi nu neapărat ca să nu-i mai înjure pe parlamentari sau pe miniştri. Mai exact se plănuieşte să li se dea şi lor, acolo, câte 10 milioane lei vechi lunar, la pensie, pentru fiecare mandat dus la bun sfârşit.
Să vă mai spun că omul, care nu e la primul mandat şi care n-a aşteptat ziua de salariu dormind ca boul pe coadă, era revoltat pe risipa făcută de guvernul său?... Şi era aşa, pentru că el are o groază de lucruri de făcut în localitatea pe care o conduce. Pentru că n-are cine ştie ce venituri proprii fabuloase, e nevoit să umble cu mâna întinsă ba pe la judeţ, ba pe la ministere. Şi de cele mai multe ori, chiar dacă nu-i scuipă cineva în palmă, se întoarce cu deştu-n fund. Pentru că majoritatea celor care cer bani pentru modernizarea localităţilor aud cam acelaşi răspuns de la mărimile zilei: "N-avem!" Că administratorii banului public şi-au făcut obiceiul de a tăia şi spânzura cum le dictează interesele de moment, e clar pentru noi toţi. Mai mare bătaie de joc faţă de omul de rând decât cea din ultimul sfert de secol n-a prea existat. Toţi am sperat că revenind la capitalism se va pune accent pe valori şi vor fi daţi la o parte profitorii comunismului. Acum trebuie să recunoaştem că s-au reînviat practicile fanariote. Iar dovada imediată este dată de lungul şir al scandalurilor de corupţie. "Când mantia domnească este din piei de oaie,/ Atunci judecătorii fiţi siguri că despoaie!" Când a scris fabula asta, Grigore Alexandrescu a fost mai tare decât Nostradamus. N-o să vă plictisesc acum cu exemple din parlament sau din guvern, câtă vreme avem un premier trimis în judecată pentru fapte care nu-i fac cinste. Şi care e mână largă cu resursele ţării, acceptând măriri de salarii aiuritoare pentru înalţii funcţionari publici şi pentru aleşii neamului, în timp ce majoritatea populaţiei, plătitoare de taxe şi impozite, nu are după ce bea apă. Legea salarizării manufacturată de actuala guvernare promite creşteri de venituri de până la 70% până în 2017. Cum n-am auzit de vreo viitură cu bani şi valori, mi se pare că este o tentativă de mituire în masă. Pervers este şi termenul, care dezvăluie obiectivul: câştigarea alegerilor de anul viitor. Nu localele îi interesează pe guvernanţi, ci parlamentarele, care le-ar da posibilitatea să păstreze cheile la casa de bani publici a naţiunii. Iar pentru a nu avea surprize, cei de la butoane sunt gata să-i mituiască legal pe primari fie prin creşteri salariale, fie ale pensiilor, ca şi pe toţi cei care ar putea conta în economia viitoare a voturilor. Restul să zică mersi dacă le-o mai pica vreo firimitură! Să vă spun că un secretar de primărie rurală - prin legea anunţată de Rovana Plumb - poate ajunge la salariu lunar de circa 50 milioane lei vechi?...
De când lucrez în presă - şi sunt câţiva anişori - am cunoscut tot felul de primari. Pentru unii am tot respectul, întrucât au încercat să mişte lucrurile, şi chiar au reuşit. Dar pentru alţii prefer să nu spun ce sentimente am. Şi vorbesc despre semnatarii de state de plată, carmoliştii, puturoşii sau vicioşii care n-ar merita nici măcar să li se pomenească numele. Dacă e adevărat ceea ce am auzit despre cele 10 milioane lei vechi purtate pe sub nasul primarilor, este o ticăloşie, pentru că suntem - repet - în faţa unei tentative de mituire legală. Închipuiţivă că unii au prins vreo şase mandate, care le vor mări, teoretic vorbind, pensiile cu 60 milioane lei vechi. Dacă asta e dreptate, înseamnă că eu şi cei care gândesc ca mine suntem nebuni. Dar, cu scuzele de rigoare, n-aş prea crede...
