Editorial LA ŢINTĂ: 1 Decembrie - sărbătoare naţională umbrită de ticăloşie şi gafe
Din păcate, aşa s-au sărbătorit cei 97 ani care s-au scurs de la Marea Unire: între lumini şi umbre. Iar ceea ce este de-a dreptul scandalos în toată istoria zilei de marţi este tentativa de atentat de la Tg. Secuiesc, dejucată prin colaborarea profesionistă dintre DIICOT şi SRI. Beke Istvan era urmărit de mai mult timp, fiind bănuit de lucruri necurate. Individul plănuia să explodeze o bombă la Tg. Secuiesc în timpul manifestărilor dedicate Zilei Naţionale a României. Dacă ăsta nu e terorism, înseamnă că toţi cei care credem variantele lansate de şefii etniei lui sau doar ne prefacem - din raţiuni de politichie scârboasă sau de telegenie europeană - suntem nişte idioţi. Haideţi să dăm la o parte prefăcătoria şi să punem piciorul în prag odată pentru totdeauna: România este stat naţional, unitar şi indivizibil, iar cei ce se dau de ceasul morţii pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, să priceapă că aşa ceva nu vor trăi nici măcar strănepoţii lor. Iar dacă nu le convine, să-şi pună sub fundurile cu care gândesc dispozitivele artizanale ale găştilor teroriste din care face parte Beke Istvan! Nu de alta, dar alt cosângean de-al lui, ales parlamentar în România, neam cu Marko bacsi, când a fost descoperit cu matrapazlâcuri pe la ANRP, a fugit la Budapesta şi este acum bine-mersi, prezentat ca victimă a românilor, nu ca infractor de drept comun. Iar guvernanţii noştri au tolerat situaţia, ca să nu se supere Kelemen Hunor cu tot neamul lui Attila, pe care toţi îi vor parteneri de mişmaşuri. Atenţie: vorbesc despre cei ce-şi bat joc de oamenii de rând, care trăiesc la fel ca şogorii Ion şi Gheorghe, cu care nu au nimic de împărţit! Să nu uităm că anul trecut, tot prin zona aceea a Harghitei şi Covasnei, la 1 Decembrie, şefii maghiarimii au arborat steaguri negre în bernă şi-i ameninţau pe români cu moartea. A făcut ceva statul român ca să-şi apere conaţionalii?... Să ne reamintim şi despre sfidarea lui Csibi Barna care-l spânzura la figurat pe Avram Iancu sau că în 1984, tot în Secuime, murea un copil după un alt atentat. Concluzia este una singură şi de bun simţ: de-acum nu mai încape nicio toleranţă faţă de ameniţările teroriste ale celor care visează cai verzi pe pereţi. Dacă Beke Istvan reuşea să detoneze bomba putea ucide zeci de oameni, care înainte de a fi români, maghiari sau de alte naţionalităţi erau vietăţi ale lui Dumnezeu. Iar una dintre poruncile sale este "Să nu ucizi!" Deci, de ce să avem milă de un astfel de ticălos?...
La Bucureşti, din fericire, nu s-a întâmplat aşa ceva. Şi nici prin alte colţuri ale ţării. Personal sunt convins că nu-i va trăzni prin minte unui român să detoneze o bombă în mijlocul maghiarilor la 15 martie. Iar dacă ar apărea un astfel de descreierat, aş fi primul care aş cere o pedeapsă exemplară pe modelul ştiut al Legii Talionului: ochi pentru ochi, dinte pentru dinte! Nu credeţi că este ceva putred în aşa-zisul Ţinut Secuiesc, dacă se tot întâmplă astfel de lucruri pe-acolo, cu o frecvenţă demnă de cauze mai bune?...
Nu vreau să vorbesc aici despre tradiţia fasolii şi ciolanului, a vinului fiert şi a altor chestii de doi lei, pomeni cu care politicienii încearcă să-i momească pe fraieri ca să le poată cere voturile peste câteva luni de zile, când vor reveni să-i mituiască din nou cu un chil de ulei sau cu un litru de mălai, din cele expirate sau pe cale de expirare. La Curtea de Argeş nu s-a dat fasole şi nici cârnaţi. Asta nu înseamnă că totul a fost perfect. Impresia proastă a fost covârşitoare, începând cu lipsa drapelelor naţionale la destule firme şi chiar instituţii. Să vă mai spun că şi la ceremonia de la Cimitirul Eroilor era un steag decolorat, franjurat - care probabil făcuse obiectul Operaţiunii R.R.R. (Recuperare, Recondiţionare, Refolosire) - după ultima sărbătorire a Zilei Naţionale cu tov. Nicolae Ceauşescu la tribună?... Nu pot să nu evoc scripetele care scârţâia mai ceva ca balamalele de la poarta spre WC-ul din fundul grădinii de la o casă bătrânească de ţară, dar nici coroanele pe care stătea scris ceva cu Ziua Naţională şi nu cu comemorarea celor care şi-au dat viaţa pentru dreptul urmaşilor de a fi proşti. Da, pentru că este o prostie să aduci coroane la aniversarea Marii Uniri, iar şefii instituţiilor - pentru că despre dumnealor este vorba - ar trebui să-şi concedieze urgent piariştii, după care să se retragă undeva unde pot să mai studieze cam cum devine chestiunea. Bomboana pe coliva sărbătoririi de la Curtea de Argeş a fost trecerea în revistă a gărzii militare de către binomul primar-viceprimar, care i-a făcut şi pe preoţii - mai numeroşi decât altădată - să-şi facă crucea cu limbile în cerul gurii, de aşa încălcare a protocolului, care poate numai în statul lor în stat ar fi fost posibilă. Şi totuşi, Iohannis n-a fost secondat de Cioloş, la trecerea în revistă a gărzii de onoare, la Bucureşti! Oare să fie cazul să vină la reciclare în Oraşul Regal?... Pe lângă toate aspectele astea, studiind programul evenimentului în care s-au înghesuit să fie scrise toate instituţiile, faptul că pentru recepţia de la Cercul Militar fusese stabilit un timp dublu decât pentru ceremonia de la Cimitirul Eroilor era un mizilic. Vai de neamul nevoii noastre, Doamne iartă-ne, că nu ne duce mintea să păcălim nici măcar prostimea!
