Editorial LA ŢINTĂ - Români, strângeţi rândurile!
Acesta este comandamentul prezentului. Deşi îmi displac lozincile, de astă dată consider că acest apel este necesar, oricât le-ar suna de ciudat unora sau altora. În faţa ameninţării teroriste care are o mie de chipuri, începând cu sărăcia şi terminând cu tentativele de asasinat în masă cum este cea de care este acuzat Beke Istvan, nu avem altă soluţie decât să strângem rândurile. Şi să-i eliminăm dintre noi pe cei care nu sunt destul de tari pentru a se gândi şi la siguranţa celorlalţi, nu numai a lor. Iată, în Secuime, maghiarii s-au solidarizat cu tipul care - susţin procurorii - voia să detoneze o bombă în centrul oraşului Tg. Secuiesc fix de Ziua Naţională a României. Conaţionalii lui Beke au ieşit în stradă ca să ceară să fie lăsat liber, strigând că autorităţile româneşti comit un nou abuz contra unui nevinovat, a cărui singură culpă este că, maghiar fiind, nu vorbeşte româneşte. Mai mare nesimţire decât asemenea ultraj la bunul simţ din partea celor care chiar facă ură de rasă faţă de populaţia majoritară a ţării, pe care în decursul istoriei o considerau naţiune tolerată, e greu de închipuit! Indivizii ăştia habar n-au de istorie, de "Unio Trio Nationum" şi se prefac că n-a existat masacrarea a sute de români la Ip, Trăznea şi Moisei în septembrie 1940 ori cazul Mihăilă Cofariu, de la Tg. Mureş - 1990. Pe ei îi doare numai Tratatul de la Trianon, din 1920, prin care au pierdut Transilvania, care a revenit în hotarele fireşti. Toleranţa cu care noi le-am înghiţit măgăriile i-a încurajat să meargă neabătut pe calea revanşardă, plângându-se peste tot ce rău o duc ei, maghiarii, băgaţi cu de-a sila în Parlamentul României cu o formaţiune culturală care se comportă ca una politică şi care a fost mai mult la guvernare decât destule româneşti. Deci, să le facem încă o concesie şi să nu cumva să le arestăm infractorii care n-au reuşit să se pună sub protecţia Budapestei! Este cerinţa formulată diplomatic de către liderii maghiarimii, care se pricep de minune la interpretarea Constituţiei, ocolind ceea ce nu le convine, cum ar fi chestia aia cu "statul naţional, unitar şi indivizibil", concept pe care nu l-au recunoscut vreodată. Oare cum au putut face parte din atâtea guverne ale ţării noastre, negând legea fundamentală?... Precizare absolut necesară: nu sunt şovin şi nu am sentimente xenofobe! Dimpotrivă, am toată dragostea şi înţelegerea din lume faţă de semenii care se comportă ca nişte oameni de onoare, indiferent de rasă, sex, naţionalitate.
Revenind la subiect, aş vrea să punctez faptul că pentru toate relele care ne fac să suferim cât nu merităm oamenii de rând îi consideră vinovaţi pe politicieni. Nu pe oamenii politici, căci după ăştia putem da cu tunul, ca după muşte. Păcălicii politici au făcut negustorie cu funcţiile cât timp au avut pâinea şi cuţitul în mână, iar când au fost măturaţi de votul popular, doborâţi fiind de propria lor nimicnicie, au vândut iluzii fraierilor dispuşi să-i pupe-n fundurile lor puturoase. Dacă mai avem un dram de minte, trebuie să conştientizăm că avem nevoie de reabilitare. Noi, cei apelaţi de obicei cu "bă', ăsta, Gheorghe" ne-am plătit prin suferinţe necurmate dreptul de a o pretinde de la cei ce ne conduc şi care nu ne-au mulţumit, pentru că între ce ne-au făgăduit şi ceea ce au făcut efectiv, este distanţă de ani lumină. Clasa politică ridicată din rândul doi al activiştilor comunişti a devenit inamicul nr. 1 al oamenilor de rând. De aceea trebuie să se reabiliteze rapid în ochii noştri, altfel va dispărea într-un fel sau altul. Pentru că altă cale nu e, dacă vrem ca statul român să mai existe. Iar primul pas ar fi curăţarea structurilor sale de incompetenţi şi de căpuşele denunţate de dosarele procurorilor DNA. Şi pentru că ei nu se vor da la o parte de bună voie, trebuie să strângem rândurile şi să-i silim să adopte legile normalităţii care, aplicate, ne-ar lăsa şi pe noi să ne mai tragem sufletele.
