Editorial LA ŢINTĂ - Marea păcăleală: zăngănitul de cătuşe
1 Aprilie este, oficial, Ziua păcălelilor. Pentru o naţie de păcăliţi de tot felul de păcălici, asta nu înseamnă mare lucru. Oricine s-ar osteni să deschidă o carte de istorie şi ar avea minima capacitate de judecată, nealterată de doctrine sau alte tâmpenii, ar putea descoperi acest truism. Şi asta chiar dacă n-ar avea priceperea de a citi printre rânduri, pe care mulţi din generaţia mea şi-o câştigaseră în comunismul ceauşist, dar şi-au pierdut-o în democraţia originală, iliesciană, care a promovat nu comunismul cu faţă umană, ci manipularea cinică a puturoşeniei ancestrale latente din gena fiecărui individ. Fără a încerca să facem pe filozofii, oricine dintre noi, cei care ne sufocăm sub povara atâtor "binefaceri" aduse de ciocoii noi, fiii celor vechi, putem descoperi câtă ticăloşie ne guvernează viaţa de zi cu zi. În ultimul pătrar de veac, România a fost jefuită, siluită, umilită şi nenorocită cât n-a fost în milenii de istorie. Iar cei care au mânărit legile pe baza cărora s-a putut face aşa ceva se premiază şi fac zid în faţa celor acuzaţi de corupţie atât în parlament, cât şi în afara lui. Ţipă neruşinaţi, ca din gură de şarpe, că am ajuns să trăim într-un stat poliţienesc şi că li se încalcă drepturile lor oligarhice de a ne jefui fără oprelişti. Spectacolul e asigurat cât timp proştii de noi ne simţim răzbunaţi prin faptul că o parte dintre zeificaţii gratuit sunt doborâţi de pe firmament şi redevin pământeni. Atunci nici nu mai realizăm că suntem manipulaţi şi că - de fapt - miliardele în valută cu care au păgubit statul şi pe fiecare dintre noi le rămân hoţilor în conturi. Terorizaţi de teama că va trebui să dăm şi noi socoteală pentru aerul respirat şi că vom da de dracu', nici nu mai îndrăznim să ne gândim la aşa lucruri perverse.
Trebuie să conştientizăm faptul că zăngănitul de cătuşe a devenit muzica prezentului. Habar n-am cine e compozitorul variaţiunilor pe aceeaşi temă, dar capelmaistru rămâne Laura Codruţa Kovesi, nominalizată pentru un nou mandat în fruntea DNA, care a primit şi unda verde de la CSM. Acum mingea este în terenul preşedintelui ţării, Klaus Iohannis. Cea mai nouă reţinere a fost cea a Olguţei Vasilescu, primarul Craiovei. Fosta peremistă, pesedistă de câţiva ani buni, s-a trezit acuzată de corupţie. Şi pentru că nu este un caz izolat printre potenţialii candidaţi la alegerile locale, colegii săi de partid lansează ipoteza că ar fi devenit ţintele liberalilor, care vor să pună mâna pe tot ce ţine de putere în ţara asta. Personal mă tem că au luat unii de la alţii relele năravuri... Oare cine ar putea crede că aceia care au fost reţinuţi sunt chiar curaţi ca Sfânta Fecioară, mai ales într-o ţară în care cei din gaşca lor merg pe principiul "pâine pentru ai noştri - circ pentru toţi proştii?" Foarte tare, frate, e faptul că i-a luat apărarea o adversară politică, Elena Udrea!...
Scriam recent despre faptul că şi subvenţiile pe păşuni, pe cap de animal - pe orice, la urma urmei - pot ajunge argumente electorale. Ceea ce s-a întâmplat marţi, în şedinţa Consiliului Local Curtea de Argeş, confirmă anticipările făcute în acest colţ de pagină. Şi acolo Daniel Petrescu a ameninţat cu DNA, a strigat contra unei presupuse triade mafiote din administraţie şi a sugerat că se va auzi zăngănit de cătuşe şi prin urbea noastră. N-a fost chiar o noutate faptul că spunea că ar fi mai multe tabere în primărie, care pasc ierburi diferite şi consumă brânzeturi de la stâne diferite. Ciudat pentru fraieri a fost faptul că, a doua zi, dumnealui discuta foarte amical cu una dintre persoanele asupra căreia îşi abătuse fulgerele mâniei sale păstoreşti. Promisiunea că discuţia cu concesiunea păşunilor se va relua miercuri a fost un soi de ulei aruncat spre potolirea apelor învolburate de certitudinea că s-au dus dracului bănişorii din subvenţii. Hoţul c-un păcat şi păgubaşul cu mai multe - spune un proverb românesc. Acesta nu poate fi despărţit de altul: "Cine poate, oase roade!"... Deşteaptă păcăleală pentru noi, mâncătorii de bolbotine şi nu numai, în Postul Paştelui, nu credeţi?...
