Editorial LA ŢINTĂ - Starea de veghe
Aceasta ar trebui să fie atitudinea noastră în timpul campaniei electorale care a luat startul. Dacă suntem oameni reponsabili şi ne pasă de viitorul nostru şi al copiilor, trebuie să încercăm să ne lămurim care sunt cei mai buni dintre candidaţii cărora le vom încredinţa gospodărirea comunităţii pentru următorii patru ani. Pentru noi - cred eu - asta este miza cea mare: să nu mai alegem răul cel mai mic, cum am tot făcut-o din 1990 până acum! Rezultatul nu-l mai comentez, căci nu-mi place să bat apa-n piuă la nesfârşit. Cert este faptul că majoritatea dintre noi ne considerăm îndreptăţiţi să fim dezamăgiţi de clasa politică. O denunţăm cu mânie, o punem la zid şi facem totul pentru a devia răspunderea proprie, pe care ne este frică sau jenă să ne-o asumăm. Dar cei din fruntea bucatelor n-au ajuns acolo decât votaţi de noi. Am făcut alegeri proaste şi avem ceea ce merităm. Punct!
Vă informam în ziarul de miercuri despre fapta omenească, având valenţe creştine, a unui tânăr minunat. Mihai Cristian Niţescu trăieşte şi munceşte de câţiva ani în Germania. Din câte am înţeles, s-a integrat în comunitatea locală prin seriozitate, corectitudine şi bun simţ. Şi nu e puţin lucru, căci se ştie că nemţii nu sunt la fel de deschişi sau naivi ca românii. Acest bărbat însă n-a uitat de unde a plecat şi, mai ales, de ce a plecat. Înainte de Sfintele Paşti, a venit cu bagajele pline de dulciuri şi jucării pentru copiii trişti din zona Curtea de Argeş. A venit cu inima deschisă să le dăruiască acestora, pentru a le aprinde lumina speranţei în sufletele lor curate. Şi a reuşit, ajutat de Luana Arsene, o fată care cândva a trecut şi prin redacţia ziarului nostru pentru scurt timp. Acum este mamă şi ştie să-şi asume cu luciditate nişte responsabilităţi. Păi, ce este pentru prima dată când se întâmplă aşa ceva? - mi-aţi putea replica oricine dintre dvs. Nu, nu este o premieră decât în ceea ce priveşte atitudinea cetăţenilor. Pentru prima dată am auzit că oamenii se interesau dacă Mihai sau Luana aveau ceva interese politice. Şi dădeau impresia că nu erau dispuşi să se mai lase mituiţi! Dacă este aşa, asistăm la o schimbare de atitudine pe care o speram, dar în care - sincer să fiu - nu prea mai credeam. Este un început care cere continuare, iar candidaţii ar trebui să nu ignore acest fenomen. Oricât le-ar părea de greu de crezut, oamenii nu se mai lasă cumpăraţi cu un mic, cu o bere, cu o brichetă, cu o sticlă de ulei, cu un kil de mălai, un chibrit, o lumânare sau mai ştiu eu ce mărfuri cu valabilitate expirată. Ei aşteaptă fapte şi nu mai văd nişte mântuitori în cei ce le bat în porţi sau le sună la uşi pentru voturi. Vor soluţii la problemele pe care le ştim cu toţii şi răspunsuri clare la întrebările lor. Piatra de încercare pentru toţi candidaţii va fi aceea de a convinge că ştiu, pot şi vor face ceea ce se aşteaptă de la ei la momentul potrivit. Vremea teoreticienilor a trecut, acum este cea a practicienilor!
Revenind la Mihai Cristian Niţescu, aş vrea să punctez câteva aspecte. Tipul nu este un om bogat, dar are inimă mare. Nu ştiu de unde i-a venit ideea şi n-aş vrea să cad în patetismul desuet după care unii se dau în vânt. Voluntarismul său este însă de aplaudat şi sper ca Dumnezeu să-l ajute să-şi împlinească planul ca la toamnă să poată să ajute copiii sărmani să se pregătească de şcoală, cu rechizitele pe care se gândeşte să le dăruiască. L-am asigurat în numele trustului nostru media că-i vom fi alături lui şi Luanei în acest proiect generos. Aceşti doi tineri au înţeles că educaţia copiilor de azi ne poate scoate mâine pe toţi din mizerie şi întuneric. Aici poate fi miezul problemei şi miza enormă pe care ne-o propun cei doi. Iar cât timp există astfel de oameni, avem cu toţii dreptul de a crede că încă mai avem dreptul să sperăm la un viitor mai bun decât trecutul. Dvs. ce credeţi, dragi cititori: am sau nu dreptate?...
