LA ŢINTĂ - Eşarfa de primar
Parafrazându-l pe Napoleon - şi nu neapărat pentru că marţi este Ziua Regalităţii în România - fiecare candidat are ca obiectiv la startul campaniei electorale pentru alegerile locale nu bastonul de mareşal, ci eşarfa de primar. Şi nu numai cei înscrişi în cursa pentru acest post, ci şi unii care ţin să-şi facă ucenicia din postura de consilieri locali sau judeţeni, pregătindu-se răbdători pentru clipa când le va veni rândul sau li se va oferi şansa să se bată pentru potul cel mare. Dar în fiecare localitate va reuşi numai cel ce va aduna cele mai multe voturi ale cetăţenilor, într-un singur tur - aşa cum s-a decis destul de târziu şi cu o groază de diversiuni lansate aiurea în spaţiul public. Şi, după umila mea părere, e foarte corect aşa, căci va fi ceva de genul "care pe care", fără înţelegeri ascunse, jurăminte false sau junghere pe sub coaste. Iertat să fiu, dar în astfel de condiţii, eu cred că fiecare candidat va evita non-combatul, evaluând corect chestia aceea veche cu "frate - frate, dar brânza e pe bani!"
Pe de altă parte, din perspectiva simplului cetăţean, cine e interesat vine să voteze fie într-un tur, fie în mai multe. Dar a cheltui aiurea pentru cei dezinteresaţi, e absurd. Cât despre legitimitatea celui ales, e şi ea discutabilă, dacă luăm în calcul un 41% într-un tur sau un 23% în două tururi, cu negocierile murdare făcute pe sub mână, departe de ochii proştilor. Unii susţin că la alegerile cu un tur de scrutin ar fi avantajat primarul în funcţie. Poate, dar numai dacă şi-a făcut treaba, dacă nu s-a dat "ciumeg", nu şi-a păcălit alegătorii în cei patru ani de mandat - scurt şi la obiect, dacă nu i-a scârbit pe oameni. Altfel, dacă e votat pentru că a muncit bine şi corect, care ar fi problema?... Cel ce vrea să-i ia locul, să convingă lumea că el e şi mai bun şi şi-a rezolvat problema!
Pe aceste idei îmi întemeiez eu convingerea egalităţii de şanse pentru candidaţi. Nu de alta, dar în orice cursă poate pierde chiar şi campionul mondial sau olimpic în faţa challengerilor! Problema fiecăruia va fi să convingă alegătorii că este cel mai bun dintre cei buni, căci eu cred că ne-am cam săturat să tot alegem răul cel mai mic. Personal abia aştept să văd şi să analizez obiectivele pe care şi le-a fixat fiecare candidat şi modalităţile prin care le va îndeplini. Nu mai vreau vorbe frumoase, ci garanţia faptelor concrete, pe care o poate oferi şi echipa de consilieri pe care se bazează cel ce vrea să fie primar. De aceea am să analizez cu mare atenţie listele de candidaţi, deoarece nu mai vreau să văd tot felul de păcălici cu ifose prin legislativ. Iar din câte am auzit, au ieşit la bătaia pe ciolan şi nişte papagali apăruţi pe liste pe raţiuni de nepotism, interese de grup obscure şi alte măgării. Vă atrag atenţia să-i identificaţi, dragii mei şi să-i trimiteţi unde le este locul! Eu vă asigur că voi proceda la fel şi voi pune ştampila cu bună credinţă şi responsabilitate acolo unde voi crede eu de cuviinţă, în 5 iunie. Dar voi respecta legile democraţiei şi mă voi supune deciziei majorităţii. În cazul în care ea va greşi, îmi voi permite să-i urez primarului ales prin înşelarea oamenilor să se spânzure cu eşarfa! Nu de alta, dar pentru un tip incorect, ea nu poate reprezenta semnul demnităţii funcţiei, ci dovada irefutabilă că a fost şi rămâne neam de traistă!
