Premieră românească şi europeană: consultări cetăţeneşti ASSET privind pregătirea în caz de epidemie sau pandemie
De curând, la Facultatea de Medicină a UMF "Carol Davila" Bucureşti a avut loc un eveniment în premieră, atât la nivel naţional, cât şi european - Consultări cetăţeneşti privind pregătirea în caz de epidemie sau pandemie. Acesta s-a desfăşurat în cadrul proiectului ASSET (Action plan on Science in Society related issues in Epidemics and Total Pandemics), partenerul român fiind Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila", reprezentată de prof. dr. Mircea-Ioan Popa, împreună cu echipa coordonată de acesta. La festivitatea de deschidere au participat: prof. dr. Viorel Jinga, prorector UMF "Carol Davila"; prof. dr. Cătălin Cîrstoiu, decan Facultatea de Medicină; Irina Boncea, consilier în cadrul Departamentului Sănătate publică al Administraţiei Prezidenţiale; prof. dr. Ileana Constantinescu, director Departamentul Granturi şi Cercetare; dr. Marius Ungureanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii; dr. Călin Alexandru, director general în cadrul Ministerul Afacerilor Interne; col. med. Lucia Fitărău, medic şef la Statul Major General din cadrul Ministerul Apărării Naţionale; col. med. Gabriela Duţescu, şef secţie med. preventivă, Ministerul Apărării Naţionale; Liliana Platuchis, reprezentant Serviciul Român de Informaţii; Ioana Ispas - Departamentul de Cooperare Internaţională ANCSI şi dr. Adrian Onu, din partea Institutului Naţional de Cercetare "Cantacuzino".
În realizarea consultărilor cetăţeneşti ASSET au fost urmate recomandările aplicate strict şi în celelalte şapte ţări participante (Bulgaria, Norvegia, Danemarca, Norvegia, Elveţia, Franţa şi Irlanda). Au fost selectaţi 50 de participanţi de pe întreg teritoriul ţării, menţinând un echilibru în ceea ce priveşte raportul dintre numărul de participante şi cel de participanţi, vârsta, nivelul educaţional, pregătirea profesională şi ocupaţia acestora. Cetăţenii au fost aşezaţi la mese rotunde şi împreună cu un moderator au discutat mesajele transmise de un film documentar (acelaşi în toate ţările participante), în cinci sesiuni succesive. Sesiunile au abordat teme precum libertatea personală, transparenţa versus secretizare, comunicarea între cetăţeni şi autorităţile de sănătate publică şi accesul la informaţii. După dezbateri, participanţii au răspuns, anonim, la câteva întrebări referitoare la ce s-a discutat (de exemplu, despre gestionarea resurselor limitate în cazul unei epidemii, majoritatea participanţilor români considerând prioritare anumite grupuri de risc, în timp ce cei străini ar alege persoanele care lucrează în domeniul sănătăţii publice, pompieri etc.). Altă întrebare a fost reprezentată de gradul de mulţumire faţă de modul de comunicare al informaţiilor în situaţii de criză, atât cetăţenii străini, cât şi cei români fiind nemulţumiţi. În ceea ce priveşte dorinţa participanţilor români şi din celelalte ţări de a mai exista astfel de consultări cetăţeneşti pentru pregătirea răspunsului faţă de epidemii şi pandemii, peste 90% au răspuns afirmativ.
Răspunsurile au fost colectate şi sunt în curs de analiză, iar rezultatele vor fi incluse într-un raport, care va fi prezentat în Parlamentul European în primăvara anului următor, cu scopul de a influenţa politicile de sănătate în domeniu prin creşterea implicării cetăţeneşti la nivel european.
