Pe drumul omeniei, spre Ciomăgeşti

 

Campania umanitară declanşată de ARGEŞ EXPRES continuă cu succesul asigurat de oamenii cu suflet de adevăraţi creştini, care nu rămân indiferenţi la suferinţele semenilor. La redacţie s-au primit zeci de telefoane din partea celor care voiau să ajute familia septuagenarilor Alexandra şi Lucică Văduva, care au rămas săraci, lipiţi pământului, după ce focul le-a mistuit casa şi agoniseala de-o viaţă. S-au colectat bunuri de larg consum, materiale de construcţii şi, într-o primă fază, s-au reconstruit două cămăruţe în căsuţa care-i va adăposti pe bieţii oameni de gerurile iernii care bate la uşă. Fundaţia turnată pentru alte două aşteaptă să fie pusă în valoare. Şi va fi pusă, cu ajutorul nostru, al tuturor, pentru ca viaţa celor doi bătrâni să revină pe făgaşul normalităţii!

Punct terminus: Ciomăgeşti!

Potrivit planului de acţiune stabilit cu Ion Bostan, omul care a participat efectiv la reconstruirea casei familiei Văduva şi şi-a îndeplinit angajamentul de a-i pune acoperişul în termenul stabilit, toată săptămâna trecută s-au purtat discuţii şi s-au colectat cele necesare. Joi, înainte de prânz, am primit din partea unui parlamentar din colegiu, care şi-a făcut un crez din a-i ajuta pe cei loviţi de necazuri, două uşi din termopan, două ferestre din lemn, câteva OSB-uri, lenjerii şi alte bunuri necesare la casa omului. Tânărul şi inimosul avocat George Arsene, din partea casei de avocatură cu acest nume, a cumpărat şi a adus, puţin după prânz,  15 saci de ciment şi mai multe OSB-uri şi materiale de construcţii. Firmele DIODA, ale familiei Vasile Surdu, cu fiicele şi ginerii, au pus la dispoziţie mijlocul de transport şi au donat o maşină de spălat, un aragaz - ambele nou-nouţe, un televizor şi alte bunuri, încărcate de la depozit. De la TEHNOLOGY PROMOTION, administratorul Iulian Iorga a donat un frigider clasa A+ şi a cumpărat mai multe scule, precum mistrie, cancioc, găleată, fierăstrău, ruletă şi alte bunuri. Materialele necesare pentru instalaţia electrică au fost donate de un inimos inginer, om de afaceri local şi familia sa de buni creştini, care a ţinut să-şi păstreze anonimatul, pentru că "Dumnezeu le vede şi le ştie pe toate". Toate şi-au găsit loc în maşina care a plecat din Curtea de Argeş spre destinaţie în jurul orei 15.30! 

Surpriză totală pentru familia Văduva

Itinerariul stabilit cu şoferul maşinii încărcate cu ajutoare a fost cel mai scurt cu putinţă, pentru a ajunge la Ciomăgeşti pe lumină de zi: Curtea de Argeş - Tigveni - Poienarii de Argeş - Morăreşti - Cuca - Ciomăgeşti. Carosabilul bun a alternat cu cel cariat şi cu drumurile de pământ - vai de mama lor! - incluzând pe o porţiune şi E81, după care s-a intrat în codrii maiestuoşi şi misterioşi, care dădeau impresia unui tunel al timpului. Tristeţea construcţiilor părăsite, întâlnite în cale, care se încăpăţânau să rămână în picioare, e greu de descris...

În timpul planificat, convoiul a ajuns la poarta familiei Văduva, din satul Dogari. Pe drum, Ion Bostan l-a întâlnit şi pe unul dintre tovarăşii cu care muncise săptămâna trecută şi l-a chemat să vină ca să ajute la descărcatul maşinii. Nea Marinică n-a ezitat, a încălecat bicicleta şi a pedalat voiniceşte, ca să nu rămână de ruşine în faţa prietenilor de pe Valea Argeşului, păstrând sus steagul mândriei locale. Bătrânii Sanda şi Lucian Văduva trebăluiau prin curte şi nu le venea să-şi creadă ochilor când au văzut cine le bătea în poartă: "Doamne, chiar n-aţi glumit, când aţi promis să reveniţi!..."

"Sărut mâna, părinte..."

Aşa l-a întâmpinat nea Marinică pe unul dintre colegii noştri, a cărei înfăţişare îi sugera că ar fi unul dintre slujitorii Domnului. A fost corectat imediat şi toţi cei prezenţi s-au amuzat. Vederea conţinutului transportului i-a adus lacrimi în ochi lui nenea Lucică, îndemnat de soţie să-şi ţină firea, deşi avea şi dumneaei greutăţi în a o face. Echipa s-a completat cu încă o prietenă de familie mai tânără, şi descărcarea a decurs cum nu se poate mai bine. Toate au fost puse cu grijă la locul lor înainte de lăsarea serii, rămânând timp pentru discuţii şi planuri de viitor. Cele două camere deja construite au nevoie de finalizarea interioarelor - de tencuieli, montarea instalaţiei electrice, a apei, construirea unei sobe, dar şi de pardosire - precum şi de ceva mobilier. Un minim necesar ar putea fi acoperit cu un pat, un şifonier, eventual cu un cuier, o masă şi câteva scaune, o chiuvetă şi un dulap de bucătărie... Aşteptăm acum pe cei ce pot să-i ajute pe bătrânii Văduva, care erau bucuroşi că reuşiseră să repare şi acoperişul de la casa fiului lor care - fiind în imediata vecinătate -  luase foc de la incendiul din curtea părintească. 

"Mulţumim lui Dumnezeu că ne-a scos în cale OAMENI..."

Familia năpăstuită de soartă la bătrâneţe este una de buni creştini, oameni simpli, muncitori, care "a trăit şi mai bine, şi mai rău, cum a dat Dumnezeu" - potrivit spuselor purtătorului de cuvânt, tanti Sanda, mai bărbătoasă din fire. Care, evident se bucură din plin de preţuirea soţului, judecând după autoritatea cu care-şi impunea drepturile: "Taci, Lucică, vorbesc eu, aşa că nu mă tulbura la cap, că-mi pierd şirul gândurilor!" Dumneaei povestea mândră despre cei trei băieţi, care i-au fericit cu şase nepoate - Ion, zis Nelu (48 ani, cu fiicele Georgiana-Diana şi Ştefania-Ileana), Georgel (46 ani, cu Ioana-Daniela şi Maria) şi Ştefan, zis Dan (38 ani, cu Sonia-Mihaela şi Ştefăniţa-Angelina, mezina, care abia a împlinit 7 ani). "Avem şi strănepoţi, deci neamul nostru nu e văduvit de viitor!" - glumea dumneaei cu ochii strălucind de mândria că stirpea lor nu se va pierde. 

"Nea Lucică, ai scăpat matale din mâna ţigăncilor, cum te putea doborî focul?!?..." Provocarea lui Marinică l-a determinat pe bătrân să rememoreze locurile de muncă pe unde trecuse în viaţa lui de constructor, care-l purtase pe la Curtea de Argeş, Piteşti, Mioveni şi prin alte locuri pe unde-şi putuse câştiga cinstit bucata de pâine să-şi crească băieţii aşa cum se cuvine şi să facă din ei oamenii care sunt astăzi. Fusese furat de mai multe ori de ţigănci, care-l şi tâlhăriseră o dată. "A trecut, toate s-au dus, şi focul ale cărui răni mă dor şi acum...", spunea omul cu mâna stângă bandajată încă şi cu ceva răni sub coasta dreaptă, deasupra coapsei. "Nea Lucică, ar trebui să te mai duci la un control medical, bre..." "Păi de-asta am eu vreme acu', când avem atâtea de făcut că, uite, cade iarna pe noi? Dormim pe uşi străine, nu pe căpătâiele noastre şi nu e bine-aşa, că' nu putem abuza de bunătatea vecinilor..."

Gestul cu valoare de simbol al unui copil de 10 ani

"Tati, am strâns 100 lei, că' voiam să-mi cumpăr ceva. Ia-i şi foloseşte-i pentru bătrânii aceia rămaşi fără casă..." - i-a spus Ionuţ-Daniel tatălui său, Ion Bostan, dovedind truismul potrivit căruia aşchia nu sare departe de trunchi. Un asemenea gest face cuvintele prea sărace pentru a fi apreciat cum se cuvine... Explicabilă, în aceste condiţii, solidaritatea umană de care au dat dovadă cei ce n-au ezitat să dea o mână de ajutor, dintre care se cuvine să-i amintim pe câţiva dintre cei ce au acceptat să fie pomeniţi măcar în rugăciunile bătrânilor de la Ciomăgeşti: părintele Marius Şerban, de la Parohia Brătia, care a adus suma de peste 1.000 lei, cu care s-au cumpărat materiale de construcţie, plus două familii de enoriaşi ce au donat câte 30 lei; părintele Paul Solomon şi bunicii săi - Paul şi Florina Georgescu; Daniel Boian şi doi prieteni; ing. Liviu şi familia; Florinel Drăguşin, cu soţia Ramona; Georgiana, Mircea şi fiicele Ana Maria şi Alice Theea - în nume particular; Mariana şi Nicu Dorobanţu; Dode Andrei, de la Cicăneşti; bucureşteanul Dimitrie Vitanidis, fiul cunoscutului regizor de film şi mulţi alţii. Aceşti creştini nu i-au lăsat de izbelişte în nenorocire pe bătrânii de la Ciomăgeşti. Şi sunt doar o parte dintre cei ce au contribuit la refacerea vieţii unei familii pe care n-au cunoscut-o şi nici n-o cunosc. "Atunci când pocnea porumbul şi grăunţele, bunurile din casă care ardeau, nu-mi închipuiam ce-o să se întâmple cu nea Lucică şi cu tanti Sanda", spunea vecina care ne-a ajutat la descărcat, minunându-se că mai sunt oameni pe lumea asta a noastră. Toţi cei ce vor să-i ajute să se mute în căsuţa lor, să nu ezite s-o facă, fie contribuind cu materiale sau bunuri, fie donând sume de bani în contul bancar în lei deschis la CEC BANK, RO62CECEAG4208RON0654243, pe numele Văduva Ştefan. Dumnezeu să ne ajute pe toţi!

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l acum şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!