Mulţi elevi renunţă la şcoală înainte să ajungă la liceu
Ministerul Educaţiei Naţionale, în parteneriat cu Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi UNICEF, au lansat zilele trecute raportul "Studiile OCDE privind evaluarea şi examinarea în domeniul educaţiei - România". Potrivit acestor informaţii, sistemul de învăţământ din ţara noastră a înregistrat progrese semnificative în ultimele decenii, consolidându-şi instituţiile şi îmbunătăţind rezultatele învăţării la nivelul elevilor. Cu toate că oferă unora dintre aceştia şansa de a excela, mulţi alţii nu stăpânesc competenţele de bază şi aproape o cincime renunţă la şcoală înainte de a absolvi învăţământul liceal. Crearea unui sistem de învăţământ în care toţi elevii au acces la educaţie de calitate şi sunt sprijiniţi să dea tot ce e mai bun va îmbunătăţi performanţele şi procesul de învăţare, sprijinind astfel bunăstarea individuală şi creşterea la nivel naţional. Raportul analizează maniera în care sunt concepute şi puse în practică procesele de evaluare a elevilor, a personalului didactic, a şcolilor şi a sistemului de învăţământ, punându-se accent pe modul în care dezvoltă acestea procesul de învăţare al elevilor. România are numeroase practici pozitive la nivelul evaluării şi examinării.
Evaluarea elevilor: axarea pe învăţare
În acest raport se pune accent în primul rând pe faptul că în România trebuie să se perfecteze standardele de învăţare ale curriculumului şi să încurajeze schimbările de la nivelul procesului de învăţare şi predare la care aspiră noua programă. Pe viitor, România ar trebui să revizuiască parcursurile şcolare şi certificarea de la nivelul învăţământului secundar, luând în considerare inclusiv posibilitatea suspendării Evaluării Naţionale pentru clasa a VIII-a, iar profesorii au nevoie de mai multă susţinere pentru a putea evalua corect performanţele elevilor şi pentru a oferi sprijinul de care au nevoie aceştia. Va fi important să se actualizeze formarea teoretică şi practică a noilor cadre didactice în domeniul evaluării elevilor şi să se asigure o dezvoltare profesională care să vizeze prioritar îmbunătăţirea practicii de evaluare, mai ales prin metode formative. Revizuirea evaluărilor naţionale care să permită redactarea unor teste ghidate de profesori, cu sprijinul autorităţilor centrale, va contribui la dezvoltarea progresivă a competenţelor de evaluare ale cadrelor didactice.
Eficientizarea evaluărilor
Cadrele didactice sunt supuse unui număr mare de evaluări pe parcursul carierei lor. Totuşi, sistemul ar putea fi mai eficient în ceea ce priveşte identificarea candidaţilor competenţi, recunoaşterea şi aprecierea competenţelor esenţiale în practica pedagogică sau acordarea de sprijin profesorilor pentru a putea progresa şi a se dezvolta. Unele consecinţe ale evaluării subminează capacitatea acesteia de a sprijini dezvoltarea cadrelor didactice. Conform aceluiaşi raport, evaluările influenţează salariul şi cariera unui profesor, stând la baza acordării de prime salariale. În schimb, o structurare diferenţiată a carierei, care să permită profesorilor să-şi asume roluri şi responsabilităţi diferite, le va da acestora şansa de a se dezvolta pe parcursul carierei lor.
Evaluarea şcolii: trecerea de la conformare la îmbunătăţiri
În ultimii zece ani, România a creat un sistem modern de evaluare a unităţilor de învăţământ, ce implică un evaluator extern independent şi o autoevaluare realizată de către şcoală. Cu toate acestea, evaluarea se axează, în continuare, pe conformare şi oferă prea puţin sprijin pentru realizarea de îmbunătăţiri. Trebuie să se revizuiască cadrul de evaluare a unităţilor de învăţământ în vederea eliminării problemei actuale legate de proliferarea standardelor şi duplicarea eforturilor. Aceasta ar trebui să ducă la stabilirea unui set unic de criterii, care să vizeze aspectele cele mai importante pentru îmbunătăţirea activităţii şcolilor, şi a unui singur evaluator şcolar extern principal, care să facă recomandări clare unităţilor de învăţământ. Crearea unui nou departament pentru îmbunătăţirea calităţii şcolare în fiecare judeţ va ajuta unităţile de învăţământ să folosească rezultatele evaluării în scopul îmbunătăţirii. Coordonarea procesului de autoevaluare a şcolii de către directori va spori importanţa acestuia la nivelul unităţii şcolare, conectându-l la activităţile ce vizează îmbunătăţirea activităţii.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
