Gospodarii din Argeş, păgubiţi de sălbăticiuni - Râşii au atacat la Mălureni
Problema urşilor, a vulpilor şi, mai nou, a râşilor a fost prezentată şi detaliată pe fiecare caz în parte, precum şi acţiunile autorităţilor care au atribuţii în acest domeniu. Soluţii avansate sunt greoaie, prinse în birocraţie, rezultatele întârzie să apară şi, în tot acest timp, în gospodăriile din judeţ atacă sălbăticiunile. Ultima sesizare a venit de la Mălureni, acolo unde un râs a ucis un ţap. Proprietarul este cel care şi-a găsit animalul sfâşiat în podul casei. Vă reamintim că în această vară, primarul din Arefu, Gheorghe Stoican, ne-a sesizat faptul că şi în localitatea pe care o conduce au fost văzuţi râşi. Până acum, acolo nu s-au înregistrat atacuri ale acestor animale.
Râşii carpatini trăiesc în multe arii ale Europei şi Asiei, ceea ce a rezultat în a doua denumire a lor - râşii eurasiatici. Toată populaţia de această specie este estimată la 55.000 de indivizi, din care majoritatea trăieşte în Rusia. În afara Rusiei, cea mai mare populaţie a lincşilor se găseşte în România, numărul indivizilor atingând 2.050 în 2001. Râşii au mărimea asemănătoare cu cea a câinelui. Au între 70 şi 150 cm lungime, cu coadă relativ scurtă - de 5–25 cm. Vârful cozii la toate speciile este de obicei negru, iar în vârful urechilor sunt smocurile de peri negri, ceea ce deosebeşte lincşii de alte felide. Culoarea perilor este diversificată şi depinzând de specia şi condiţiile climatice, variază între castaniu şi bej sau chiar alb. De asemenea, toţi râşii au perii albi la piept, pântece şi partea interioară a gambelor. Greutăţile maxime raportate se găsesc între 50 şi 58 kg, dar în mod normal reprezentanţii niciunei specii nu depăşesc greutatea de 30 kg. Ca toate felidele, râşii au gheare ascuţite şi retractile care ajung lungimea de 4-6 cm. Lincşii trăiesc aproximativ 20 ani. Cei mai mari sunt lincşii carpatini, având 80-150 cm lungime şi o greutate de 18-30 kg. Toate speciile de lincşi sunt carnivore, prădătoare şi teritoriale, iar arealul lor ocupă de la 100 la aproximativ 2.000 kmp. Se pot găsi mai ales în păduri din regiuni muntoase, dificil accesibile, bogate în vânatul potenţial. Râşii sunt capabili să se caţăre, dar de obicei vânează la nivelul pământului. Râşii nu acceptă vulpile şi pisicile sălbatice în compania lor şi le îndepărtează, având comportament ostil faţă de ele. Râşii sunt activi noaptea. Prada lor tipică constă în diverse animale forestiere şi cele care trăiesc în câmpuri, cum ar fi şoareci, iepuri, cerbi, saigale, coluni şi diverse specii ale păsărilor. Uneori consumă şi animalele domesticite, cum ar fi găini, raţe, gâşte, curcani, oi, capre ş.a.m.d., atacând chiar câini când se simt primejduiţi. La nevoie este necrofag, deşi în mod obişnuit îngroapă prada pe care nu a putut-o mânca. Râşii se mişcă repede şi fără zgomot, ceea ce le permite să atace prada pe neaşteptate. Pot şi sări la o distanţă de 4-6 metri în orice direcţie. Auzul şi mirosul lincşilor sunt foarte dezvoltate. De asemenea, ca majoritatea pisicilor, râşii pot vedea bine seara şi noaptea.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
