Până anul viitor, inspectorii ITM vor verifica modificările contractelor de muncă!
ITM Argeş informează că în perioada 4 decembrie - 21 ianuarie 2018 se desfăşoară "Campania de informare şi conştientizare cu privire la modificarea salariului brut în contextul transferului contribuţiilor sociale obligatorii de la angajator la angajat". Din noiembrie au intrat în vigoare prevederile art. VII din O.U.G. nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care aduc modificări Legii nr. 62/2011 a dialogului social. Perioada de aplicare a prevederilor derogatorii de la Legea nr. 62/2011 este 20 noiembrie-20 decembrie 2017. Astfel, iniţierea negocierii colective este obligatorie şi pentru unităţile care nu au încheiat contract colectiv de muncă. În unităţile în care există încheiat contract colectiv de muncă, dispoziţiile actului normativ prevăd că este obligatorie negocierea colectivă a actelor adiţionale la contractele şi acordurile colective de muncă în vigoare. În aplicarea dispoziţiilor mai sus menţionate, în unităţile în care nu există sindicat reprezentativ afiliat la o federaţie reprezentativă la sectorul de activitate, la negocierea contractelor/acordurilor colective de muncă sau a actelor adiţionale, după caz, pot participa reprezentanţi ai federaţiei sindicale, în baza mandatului sindicatului, împreună cu reprezentanţii salariaţilor. În unităţile în care nu există sindicat pot participa reprezentanţii salariaţilor împreună cu un reprezentant al unei federaţii reprezentative la sectorul de activitate sau a unei confederaţii sindicale reprezentative la nivel naţional, la invitaţia reprezentanţilor salariaţilor. În contextul modificărilor legislative mai sus menţionate, dar şi a modificărilor aduse legislaţiei muncii în ultima perioadă, se recomandă conformarea la cerinţele legislaţiei în domeniul relaţiilor de muncă, în vederea evitării răspunderii contravenţionale.
Astfel, prin O.U.G. nr. 53/2017 de modificare a Codului muncii, a fost definită munca nedeclarată ca fiind primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activităţii; primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii; primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat şi primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial.
În primele trei situaţii mai sus menţionate, sancţiunea aplicabilă este de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată prestând activitate în astfel de condiţii, iar în cea de a patra este de 10.000 lei pentru fiecare persoană identificată.
Precizări ITM Argeş despre paşii de urmat
Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română, anterior începerii activităţii de către salariat şi se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă anterior începeri activităţii. Angajatorul este obligat să păstreze la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă pentru salariaţii care prestează activitate în acel loc şi, totodată, are obligaţia de a ţine la locul de muncă evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orei de începere şi a celei de sfârşit al programului de lucru, şi de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidenţă, ori de câte ori se solicită acest lucru. Orice modificare a contractului individual de muncă în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, anterior producerii modificării, cu excepţia situaţiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege sau în contractul colectiv de muncă aplicabil. În al doilea rând, prevederile legale privind timpul de muncă şi cel de odihnă sunt reglementate la Titlul III din Codul muncii, reţinându-se că durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare, cu anumite excepţii.
În ceea ce priveşte pauza de masă şi repausul zilnic, se va avea în vedere că salariaţii au dreptul între două zile de muncă la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive, iar în cazurile în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 6 ore, salariaţii au dreptul la pauză de masă şi la alte pauze, în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern. Repausul săptămânal este de 48 ore consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica. Angajatorul are obligaţia de a acorda salariaţilor liber în zilele de sărbătoare legală, reglementate la art. 139 din Codul muncii (printre care 1 şi 2 ianuarie, 24 ianuarie, prima şi a doua zi de Paşti, 1 mai, 1 iunie, prima şi a doua zi de Rusalii, Adormirea Maicii Domnului, 30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, 1 decembrie, prima şi a doua zi de Crăciun, două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora). De asemenea, angajatorului îi revine şi sarcina de a respecta întocmai şi prevederile cuprinse în H.G. nr. 500/2011 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor, respectiv termenele instituite prin acest act normativ cu privire la transmiterea modificărilor intervenite în registrul privat.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
