Legenda cafelei

 "Această băutură a lui Satana este atât de delicioasă, încât ar fi un mare păcat să o lăsam ca pe o exclusivitate pentru necredincioşi." (Papa Clement al VIII-lea)

Există multe legende despre apariţia şi consumul cafelei la nivel mondial. Ceea ce pare însă a fi cert este că Abisinia (actuala Etiopie) este locul în care arborele de cafea creştea sub formă sălbatică şi era numit Arabica. Graţie peregrinilor musulmani care călătoreau spre Mecca, cafeaua a trecut din Etiopia în Arabia, apoi în India. Se spune însă că propaganda cea mai mare pentru cafea ar fi fost făcută de către olandezi în vremea când aceştia exploatau marile plantaţii de cafea din Ceylon şi Indonezia. Aşa ar fi fost aclimatizat arborele de cafea în grădinile botanice din Amsterdam, Paris şi Londra, apoi a trecut în Guyana olandeză, Brazilia, America Centrală şi în alte ţări.

Istoric. Arborele miraculos

Se spune că numele cafelei provine de la numele oraşului etiopian Caffa. În anul 300 după Hristos, un cioban, crescător de capre, pe nume Kaldi, a constatat efectele benefice ale frunzelor şi boabelor de cafea. După ce au mâncat frunzele şi fructele unui arbore necunoscut la acea vreme, caprele lui Kaldi au devenit mult mai pline de energie, au ţopăit şi au alergat toată ziua, fără să obosească. Văzând cât de vesele îi sunt caprele, ciobanul Kaldi s-a decis să mănânce şi el din fructele bucuriei. După ce a simţit el însuşi efectele boabelor de cafea, Kaldi s-a decis să ia o ramură din arborele miraculos şi să o ducă  stareţului unei mânăstiri din apropiere, pentru a-i arăta minunea. Stareţul a făcut o infuzie din boabele verzi de cafea, dar gustul nu a fost prea plăcut, aşa că lichidul a fost aruncat. Ulterior, stareţul a avut ideea să prăjească boabele de cafea. Legenda spune că stareţul şi ciobanul au rămas surprinşi de aroma plăcută a  boabelor de cafea prăjită. 

Chiar dacă circulă multe alte legende referitoare la istoria cafelei, un lucru pare să fie cert: arborele de cafea provine din Etiopia, iar tehnicile sofisticate de preparare a cafelei şi comercializarea boabelor de cafea îşi găsesc originea în Arabia. Musulmanii spun că, la vremea când Profetul era bolnav, Sfântul Gabriel i-a oferit "o băutură neagră, la fel de neagră ca Piatra Neagră de la Mecca, iar Profetul s-a însănătoşit imediat". Unul dintre cele mai vechi documente care face referire la cafea se numeşte "The Success of Coffee" ("Succesul Cafelei"), a fost scris de un om simplu, originar din Mecca, pe numele lui Abu-Bek, la începutul secolului al XV-lea şi a fost tradus în franceză în anul 1699. În Europa, prima informaţie despre cafea apare într-o carte publicată în anul 1583 de către botanistul şi medicul german Leonard Rauwolf, după ce se întorsese dintr-o călătorie în Orientul Mijlociu.  Datorită comercianţilor veneţieni, cafeaua a ajuns şi în Europa, în anul 1615.

Cafeneaua în inima vechiului Bucureşti

Prima cafenea bucureşteană este atestată în secolul al XVII-lea. Pe la 1667, "cahveneaua" lui Hamie, fost seimen al Palatului Împărătesc din Constantinopol, se afla pe locurile Mănăstirii Cotrocenilor. Cafenelele de la începutul secolului trecut aveau un aer aparte. Elita bucureşteană se îngrămădea în cafenelele din centrul Bucureştiului pentru discuţii, cafea şi trabucuri. Academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici spune despre cafenele că erau locul în care se desfăceau intrigile politice sau se formau guverne. Una dintre cafenelele cafenele celebre era Bulevard High-life, unde veneau Alexandru Macedonski şi Mircea Demetriad. O altă cafenea celebră ar fi fost Kübler, vizitată de Ilarie Chendi, Şt.O. Iosif, D. Anghel, Octavian Naum, P. Cernea, Ion Minculescu, sculptorii Stork şi Spätte. La Terasa Oteteleşanu îşi petreceau timpul liber Emil Gârleanu, Ion Dragagoslav, D. Naum, Liviu Rebreanu, Mihail Săulescu. Şi, desigur, nemuritoarea cafenea Capşa, care era rezervată protipendadei bucureştene, oamenilor politici şi boierimii. "La Capşa se discuta politica la fel de mult ca despre bucătărie, patiserie sau amor. Capşa e centrul întregii societăţi, al celor care fac parte din cele mai diverse cercuri, al adulterurilor secrete, al intrigilor diplomatice şi al combinaţiilor financiare. Apoi, la ora ceaiului, e rândul doamnelor din înalta societate şi al ataşaţilor de ambasade. Ca să devii scriitor, trebuia să obţii botezul Capşei care, fără nicio firmă literară, era totuşi redacţia redacţiilor, nodul gordian al trecerii spre nemurire", spunea poetul Virgil Carianopol.

Poveşti nemuritoare. Băutura lui Satana

Consumul de cafea în Europa a generat multe anecdote şi controverse pe seama consumului ei. De exemplu: în secolul al XVII-lea, în unele ţări cafeaua şi ceaiul erau considerate droguri şi oamenii erau avertizaţi că un eventual consum în exces poate cauza moartea. Intrigat de aceste teorii, Regele Gustav al II-lea al Suediei a propus ca un grup de persoane să bea cafea în fiecare zi, iar altul să bea numai ceai. Experimentul, urmat şi de către un  colectiv de medici, s-a dovedit însă a fi un mare eşec. Primii care au murit au fost chiar medicii. Ulterior, Regele a fost obligat să bea cu prioritate ceai şi foarte rar cafea. 

Introducerea cafelei în Italia a fost, de asemenea, subiect de contradicţii. Mulţi s-au întrebat dacă Papii ar avea voie să bea cafea, o băutură considerată tradiţională pentru  mahomedani. Papa Clement al VIII-lea a rezolvat însă aceasta problemă şi, după ce a  băut o ceaşcă de cafea, a spus: "Această băutură a lui Satana este atât de delicioasă, încât ar fi un mare păcat să o lăsăm ca pe o exclusivitate pentru necredincioşi."

Consumul de cafea, ameninţare pentru ordinea publică

În Rusia, consumul de cafea se pedepsea chiar cu mutilarea persoanei care încălca legislaţia în vigoare. Se spune că poliţia ţaristă, când întâlnea o persoană aflată într-o criză de nervi, o încadra, fără alte comentarii, la consum ilegal de cafea şi îi atribuia pedeapsa corespunzătoare. Interdicţia cafelei în Rusia a durat până pe la mijlocul secolului al XIX-lea, în timp ce în vestul şi chiar în unele ţări din estul Europei era o mai mare toleranţă. De exemplu, în prima decadă a anului 1650, Anglia a început să importe cantităţi mari de cafea şi să deschidă cafenele la Oxford şi Londra. Nu a trecut prea mult timp şi cafeaua a trecut Oceanul, astfel că în anul 1689, odată cu deschiderea primei cafenele la Boston, cafeaua a devenit foarte populară şi a primit rangul de băutură naţională pentru americani. În momentul de faţă, principalele regiuni producătoare de cafea sunt America de Sud (în mod special Columbia, Brazilia, Venezuela şi Peru), Kenia, Vietnam, Coasta de Fildeş. Poate nu este lipsit de importanţă să menţionăm că în Jamaica se poate bea cea mai bună, dar şi cea mai scumpă cafea din lume. 

Statistici

La nivel mondial, anual, se consumă, în medie, 40 de milioane de ceşti cafea. Media europeană este de 5 kg/om/ an. Finlandezii consumă 11,3 kg/an/persoană, belgienii 9,6 kg, norvegienii 9,9 kg, coreeni 4,5 kg, mexicanii 1,2 kg, Germania 7,4 kg, Austria 7,6 kg, Ungaria 3,32 kg, Cehia 3,2 kg, Slovacia 3,5 kg, coreeni 4,5 kg. România are un consum de sub 2 kg pe an.

Efectele benefice ale cafelei 

Potrivit unui studiu realizat de Institutul Naţional de Sănătarte din Finlanda, ţară cu cel mai mare consum de cafea pe locuitor - se ajunge chiar până la nouă ceşti pe zi - cu cât creşte consumul de cafea, se reduce riscul de diabet tip II. Studiul a fost efectuat, timp de 12 ani, pe un eşantion de aproximativ 15.000 de persoane cu vârste cuprinse între 35 şi 64 de ani, fără antecedente cardiovasculare.

- Antibiotic. Poate să reducă riscul de diabet de tip II.

- Analgezic contra durerilor de cap şi, uneori, este indicată şi persoanelor care suferă de asta.

- Reduce apariţia calculilor biliari şi a bolilor vezicii biliare.

- Reduce riscul de ciroză la băutorii înrăiţi de alcool.

- În cazul anumitor boli, se reduce riscul de moarte cu 30%.

- Reduce riscul apariţiei carcinomului hepatocelular şi a unei forme de cancer de ficat.

- Elimina grăsimile din sânge, datorită efectului stimulativ.

- Femeile consumatoare de cafea se îmbolnăvesc mai puţin de boli cardiovasculare şi de cancer.

- Are efecte diuretice şi laxative.

- Foarte bun fertilizant, deoarece conţine potasiu şi fosfor, alte minerale care contribuie la dezvoltarea plantelor. Foarte multe persoane folosesc restul de cafea (zaţul) pentru întreţinerea trandafirilor, care, după ce primesc porţia de cafea, se umplu de flori mari şi frumos mirositoare.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l acum şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!