Infecţia cu Helicobacter Pylori - subdiagnosticată!
De ce este absolut necesar diagnosticul corect privind această afecţiune? Deoarece nivelul actual de interes în ceea ce priveşte această infecţie este crescut datorită implicării sale în etiologia bolii ulceroase şi a cancerelor gastrice. Există mai multe specii şi, de regulă, populează gazdele animale specifice, însă Helicobacter Pylori infectează în mod natural oamenii şi maimuţele, dar se găseşte şi la pisicile domestice. Este un bacil care se găseşte în stratul de mucus care acoperă mucoasa stomacului. Din punct de vedere al prevalenţei, în SUA, 30 % din populaţie este infectată, spre deosebire de celalalte ţări în curs de dezvoltare care au o populaţie în procent de 80% pozitivă la test. Majoritatea infecţiei este dobândită în viaţa copilăriei, copilul poate fi sursa uzuală de infecţie pentru părinţii care dobândesc aceeaşi tulpină de H. Pylori. Calea de transmitere a bolii rămâne încă necunoscută, cea mai probabilă fiind calea fecal-orală, deoarece bacteria poate fi cultivată din scaun. Afecţiunea rămâne mult timp asimptomatică, astfel că unele persoane infectate dezvoltă o infecţie tranzitorie după expunere, altele dezvoltă gastrita superficială, iar în absenţa tratamentului de specialitate un număr redus de pacienţi vor dezvolta gastrita cronică atrofică severă, ulcer gastric sau cancer gastric. De aceea este foarte important ca diagnosticul să fie pus corect şi la timp. Testele de dignostic pot fi invazive prin endoscopie digestivă superioară cu prelevare bioptică şi teste noninvazive. Aşadar, la noi în ţară se pot efectua următoarele analize pentru un diagnostic pozitiv de Helicobacter pylori: testul cu prelevare bioptică de ţesut prin endoscopie gastrică, testul la urează, testul serologic care determină anticorpi specifici de H. P în ser, testul respirator la uree si testarea din materii fecale. Astfel, după un diagnostic corect pus, se poate iniţia un tratament de specialitate pentru eradicarea infecţiei cu H.P.Tratamentul se impune cu acurateţe maximă în cazul pacienţilor cu ulcer gastric, duodenal şi limfoame.Din experienţa proprie, există un număr crescut de pacienţi cu această infecţie care, dacă ar rămâne nediagnosticaţi, după un număr de ani ar dezvolta boli maligne din cauza acestei bacterii saprofite. Aşa se face că infecţia cu H.Pylori rămâne o problemă de sănătate publică în ţările în curs de dezvoltare, dacă ne gândim că, statistic, cancerul gastric este a doua cauză de deces prin cancer la nivel mondial. Cea mai rapidă cale ar fi vaccinarea, care a reuşit pe modele experimentale, altfel se impune tratamentul de eradicare a infecţiei.
