Argesexpres.ro - Stiri Curtea de Arges
Fondat în 1999
luni 27 septembrie 2021 18:38

Un gram de gramatică - Noile cuvinte apărute în vocabularul limbii române în timpul pandemiei

Criza generată de noul coronavirus, care a izbucnit în 2020, a dus la îmbolnăvirea a peste 180 de milioane de oameni din întreaga lume și decesul a aproape patru milioane de persoane din numărul total de cazuri. Dincolo de aceste cifre îngrijorătoare care au pus pe jar autoritățile medicale, pandemia le-a dat bătăi de cap și lexicografilor și lingviștilor de pretutindeni. Aceștia au ascultat și au notat în toată perioada noi cuvinte care au legătură cu pandemia de Covid-19. La fel stau lucrurile și în țara noastră. Carantină, covid, izoletă, lockdown, autoizolare, distanțare, telemuncă sunt doar câțiva dintre termenii noi, direct legați de pandemie. Aceștia au apărut în vocabularul limbii române, fiind utilizați din ce în ce mai des de către fiecare dintre noi de când a izbucnit pandemia. Unele cuvinte nu au fost încă introduse în mod oficial în Dicționarul Explicativ al Limbii Române, însă membrii Academiei Române iau în calcul acest lucru. Printre termenii despre care s-a discutat, se numără: comorbiditate, pozitivat/repozitivat, covid/covizi, relaxare (cu sensul special de respectare a regulilor impuse de guvern).
Mai mult decât atât, bogatul vocabular al pandemiei vine la pachet cu termeni noi, care au sensuri noi, cu extinderi și cu devieri de sens, unii formând chiar adevărate familii lexicale. Noul vocabular al pandemiei nu conține doar cuvinte simple, ci și derivatele acestora, cum ar fi „izoletă”, după modelul bicicletă, motocicletă sau trotinetă, „anticovid” sau „non-covid”. Cunoscuta lingvistă Gabriela Pană Dindelegan, membru corespondent al Academiei Române și prof. doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universității București, atrage atenția asupra prefixelor propriu-zise și a celor cu prefixoide sau cu sufixoide. Este vorba despre termenii „coronavirus”, „coronasceptic”, „pandemie”, „termometrizare”, „termoscanare”, „vaccinosceptic” etc. „De observat acronimele aduse în prim-plan: ATI, DSP, cu derivatul DSP-ist, DSU. COVID însuși a fost preluat la început ca acronim, de unde și scrierea fiecărui component cu majusculă, dar și-a pierdut cu timpul semnificația acronimică”, a explicat Gabriela Pană Dindelegan, citată de dictie.ro. Lingvista română este de părere că acest fenomen scoate în evidență „forța creatoare” a limbii române, astfel încât „nu putem spune că această limbă, care dă semne de vigoare, de bogăție și de rapiditate de reacție, este o limbă săracă, urâtă”.

 

Pin It

Economiseşte timp şi bani abonându-te la  la orice poștaș sau oficiu poștal din județ ori din țară!

Abonamentul pe o lună costă 15 lei, pe trei luni 42 de lei, pe șase luni 80 de lei, iar pe un an 150 de lei.